Cercetătorii au identificat 37 de structuri inelare vulcanice pe planeta Venus, structuri ce par să fi fost active recent, iar unele ar putea fi așa și în prezent. Asta ar însemna că planeta nu este o lume latentă, ci că există activitate geologică pe ea. Planeta celebră pentru strălucirea ei pe cerul nopții a fost adesea numită ”geamănul malefic al Pământului” Venus este cea mai apropiată planetă de Terra, cea mai fierbinte din sistemul solar și cea mai asemănătoare ca structură și masă cu Terra. Marea diferență este că pe Venus temperaturile ajung la 460 de grade Celsius.
Cercetătorii au analizat imagini furnizate de sonde ce au ajuns aproape de Venus și au creat și modele computerizate, concentrându-se pe 37 de structuri vulcanice de formă inelară numite coroane.
Aceste structuri inelare sunt generate de râuri de piatră topită ce se ridică din mantia venusiană, către scoarță, într-un proces similar cu cel în care s-au format vulcanii din Hawaii. Însă pe Terra cele mai multe evenimente vulcanice se întâmplă în zonele de ”graniță” dintre plăcile tectonice, dar Venus nu pare să aibă în prezent un astfel de sistem de plăci tectonice.
Aceste uriașe câmpuri de lavă se află într-un inel gigantic din zona emisferei sudice a planetei, iar cea mai mare este cu adevărat colosală, având 2.100 km n diametru.
”Este pentru oară când suntem în măsură să ne uităm către anumite structuri și să spunem,
”Studiul nostru arată că și în prezent căldura din interiorul planetei este capabilă să ajungă la suprafață. Venus clar că nu este atât de
De-a lungul timpului, pe Venus, dioxidul de carbon emis de vulcani a continuat să se acumuleze în atmosferă, aceasta devenind foarte groasă și densă. Presiunea atmosferică este de aproape 100 de ori mai ridicată decât pe Terra, ploile conțin acid sulfuric pe Venus, iar vânturile depășesc frecvent 300 km/h. Se pare că lucrurile au fost mult mai blânde pe Venus timp de peste 2 miliarde de ani, până acum aproximativ 700 de milioane de an.
Se presupune că în trecutul îndepărtat Venus avea oceane, râuri și nori, dar temperatura a crescut și o parte din apa oceanelor s-a încălzit și s-a evaporat în atmosferă. Fiind atât de aproape de Soare, oceanele lui Venus au început să fiarbă, iar fenomenul a provocat acumularea de gaze sufocante în atmosferă care a început să oprească razele solare să treacă (efect de seră).
Surse: space.com, Reuters
0
0
