​Sondele americane Voyager au fost lansate acum 43 de ani și se găsesc la 18 și respectiv 23 de miliarde de km de Terra, însă reușesc și din spațiul interstelar să descopere fenomene interesante. Voyager 1 și 2 au captat un eveniment legat de electroni cosmici și de unde de șoc provenite de la Soare, iar rezultatul este interesant fiindcă vorbim despre obiectele care au făcut măsurători la cele mai mari distanțe de Terra.

VoyagerFoto: NASA

Cele două sonde chiar sunt incredibile fiindcă au fost lansate acum peste 40 de ani, au computere mai slabe decât cel mai simplu smartphone din prezent și încă funcționează și transmit date, deși Voyager 1 este la 22,7 miliarde km de Soare, iar Voyager 2 este la 18,8 miliarde km. Distanța Pământ - Soare este de 150 milioane km, iar sondele Voyager sunt la o distanță de peste 100 de ori mai mare.

Evenimentul detectat face legătura între marile erupții solare (și ejecțiile de masă ale coroanei solare) cu, pe de o parte, radiațiile cosmice și, pe de altă parte, cu liniile câmpurilor magnetice ale spațiului interstelar.

Misiunea Voyager a detectat un nou tip de „explozie de electroni”, care va oferi informații despre mecanismele stelelor eruptive care sunt stele variabile ce pot manifesta o creștere a luminozității spectaculoasă dar și imprevizibilă, de o durată extrem de variabilă.

Aceste ”izbucniri” apar atunci când electronii cosmici - particule în mișcare rapidă de dincolo de sistemul solar - sunt împinși de undele de șoc generate de erupțiile solare. Apoi, electronii accelerează de-a lungul liniilor câmpului magnetic cosmic la o viteză incredibilă, au explicat cercetătorii.

"Ideea că undele de șoc accelerează particulele nu este nouă", a declarat într-un comunicat Don Gurnett, profesor de fizică și astronomie la Universitatea din Iowa. „Dar le-am detectat într-un nou tărâm: mediul interstelar, care este mult diferit de cel din vântul solar, unde s-au observat procese similare.”, explică el.

Prima etapă a creării exploziilor de electroni se întâmplă cu ejecțiile de masă din coroana solară. Aceste erupții solare aruncă în spațiu cantități uriașe de plasmă super fierbinte și creează unde de șoc care se deplasează spre exterior prin sistemul solar.

Aceste unde de șoc accelerează electronii cu radiație cosmică în mișcare rapidă, particule încărcate care provin probabil din supernove îndepărtate. Radiațiile cosmice sunt accelerate în continuare de-a lungul liniilor câmpului magnetic între stele, în mediul interstelar.

Voyager 1 și 2 au detectat explozii de electroni în câteva zile de la accelerarea lor mai târziu, cele două sonde au observat oscilații de undă plasmatică cu energie mai mică prin mediul interstelar, oscilații generate de exploziile de electroni.

Surse: Science et Vie, Livescience