Science Weekend: Cine ar fura un telescop spațial? „Sperăm că pirații n-o vor face”, spune un astrofizician

de A.Th.C.     HotNews.ro
Vineri, 19 martie 2021, 20:02 Science - Spatiul


Pirații spațiului
Foto: NASA
Noul telescop spațial al NASA a avut un drum greu. Menit să fie cel mai puternic de felul său, un demn succesor al lui Hubble, a avut toate problemele posibile: management defectuos, erori tehnice, depășiri de buget, reprogramări de termene și o pandemie. Așa că responsabilii cu securitatea telescopului se gândesc acum și la pirați, scrie Marina Koren în The Atlantic.

Subiectul a apărut la o reuniune recentă pentru telescopul spațial James Webb, numit astfel după un fost administrator al NASA. Mai târziu în acest an, telescopul va călători pe o navă spre rampa de lansare din America de Sud, trecând prin canalul Panama spre Guiana Franceză. Cu o oglindă înaltă cât o clădire cu două etaje și un scut de protecție de mărimea unui teren de tenis, Webb este prea mare pentru un avion. Data plecării este păstrată secretă, a spus cineva la reuniune, pentru a fi apărat de pirații care ar vrea să-l captureze și să ceară răscumpărare. Christopher Concelice, astrofizician la Universitatea din Manchester și care a participat la reuniune, a fost întâi uluit de afirmație (cum? Pirați?), dar și-a revenit repede.
„De ce ai anunța că ești pe cale de a expedia într-o anumită zi ceva în valoare de 10 miliarde de dolari, pe care l-ai putea pune cu ușurință pe un vapor care să navigheze cu el?”, mi-a explicat el.

Când Concelice a povestit pe Twitter despre reuniune, alți oameni de știință au răspuns cu tot felul de glume. Dar și comentariile glumețe aveau o notă de neliniște. Telescopului James Webb i-a trebuit mult mai mult timp pentru dezvoltare decât anticipase oricine; după 20 de ani de muncă, se presupune că va fi lansat spre sfârșitul lui octombrie. Aceasta ar fi ultima linie dreaptă. Există multe circumstanțe mai realiste care ar putea perturba misiunea decât nuște răufăcători pe mare, dar la un proiect care a trecut prin atâtea – telescopul trebuia lansat inițial în 2007, anul în care a fost lansat primul iPhone – ar putea interveni până și pirații.

Un purtător de cuvânt de la NASA mi-a spus că Webb va porni pe mare la sfârșitul lui iulie sau la mijlocul lui august, dar nu a răspuns la întrebări specifice ca escortarea de către o navă militară americană. Toată secretomania este doar o precauție suplimentară. Dar temerea nu este cu totul nefondată. Telescoapele sunt obiecte ciudate, complicate și scumpe, care atrag atenția. (Webb este deosebit de tentant; cu oglinzi placate cu aur de 18k și dispuse în formă de fagure de miere, va fi poate unul din cele mai împodobite obiecte din spațiu.) Istoria cercetării astronomice este presărată cu accidente la expediere și comploturi sinistre din motive cât se poate de pământene.

Una din primele întâmplări cunoscute din această categorie a apărut la observatorul Allegheny din Pittsburgh în 1872. Astronomul Samuel Langley, directorul observatorului, tocmai venise de la o conferință când angajații săi l-au dus în grabă pe acoperișul clădirii. Lentila telescopului observatorului fusese furată.

„Povestea spune că Langley a primit prin poștă o scrisoare în care răufăcătorul îi cerea să se întâlnească la miezul noții în spatele observatorului, altfel nu-și va revedea lentila”, mi-a spus Lou Coban, managerul observatorului. Langley și hoțul s-au întâlnit și „s-au certat în noapte”; astronomul a refuzat să plătească răscumpărarea, temându-se că vor urma fapte similare la alte instituții. Dar a reușit să-l convingă pe hoț să divulge locul în care se află lentila în schimbul ascunderii de ziare a identității acestuia. Obiectul a fost găsit în gunoiul unui hotel din apropiere, atât de zgâriat că a trebuit să fie trimis la reparații.

Poate cea mai dramatică întâmplare nefericită din istoria modernă este povestea telescopului James Clerk Maxwell, pe scurt JCMT. Structura din oțel a observatorului era pregătită în 1984 pentru a fi transportată din Anglia, unde fusese construită, spre Hawaii, unde urma să protejeze telescopul. Conform lui Richard Hills, om de știință în proiectul JCMT, vasul închiriat pentru a transporta structura s-a defectat în ultima clipă, iar misiunea i-a fost încredințată unui căpitan comercial și micului său vas. Căpitanul ar fi trebuit să navigheze direct către Hawaii.

În loc, vasul a navigat către Olanda, unde a luat o încărcătură de explozibili periculoși, probabil o treabă secundară. Apoi nava a staționat înainte de canalul Panama, pesemne așteptând permisiunea specială pentru încărcătura explozivă, înainte de a se îndrepta spre Ecuador, unde a debarcat marfa. Echipa JCMT nu a avut nicun mijloc de comunicare cu căpitanul în timpul acestui parcurs total neautorizat. Oficialii au putut urmări traseul vasului doar cercetând disperați registre de transport. Iar în tot acest timp, exteriorul din oțel al lui JCMT a stat îngrămădit pe puntea vasului.

După 10 săptămâni lungi, vaporul a ajuns în cele din urmă lângă Hawaii. Dar între timp penalitățile de întârziere aproape egalaseră plata datorată pentru livrare. Căpitanul, plutind în afara apelor teritoriale, a transmis un mesaj de amenințare, mi-a spus Hills: „Ori mă plătiți integral, ori am să arunc tot oțelul în mare și vă spun adio”. Echipa JCMT a reușit să obțină un ordin judecătoresc care-i cerea căpitanului, conform legilor care guverenează „pirateria în larg”, să predea vasul. Hills pretinde că Garda de Coastă a reușit să ducă documentul la vasul aflat în afara legii, să-l țintuiască pe catarg – un document vamal, în aparență - și să-l aresteze pe căpitan sub amenințarea armelor. Hills bănuiește că omul nu fost plătit pentru treaba nefăcută bine.

Cele mai multe incidente de acest fel nu au fost atât de dramatice. În 2002, oglinzi de telescop expediate în Chile au ajuns sparte, rezultat nefericit al drumului lung dinspre Europa. Și NASA are multe povești despre transporturi incognito de mașinării scumpe de explorare a universului. În cele mai multe cazuri, telescoapele călătorind deghizate ajung la destinație fără probleme. Karen Kierman, astrofiziciană la Arizona State University, mi-a spus că a remarcat pe autostradă în 2003 un camion care s-a dovedit că transporta în Florida telescopul Spitzer, singura indicație a încărcăturii fiind un mic logo al NASA pe vehicul. Dar în 2012 un trailer cu un telescop NASA a dispărut pe drumul dintre Minnesota și Texas. Când oficialii de la NASA au intrat în panică, un angajat de la compania de transport a efectuat o căutare a încărcăturii dispărute și l-a găsit pe șofer dormind în camion, trailerul cu telescopul nefiind acolo. În cele din urmă a fost descoperit abandonat la o spălătorie de mașini din Dallas, șoferul pretinzând că a fost furat.

Nu există motive speciale pentru gândul că se va întâmpla ceva cu telescopul James Webb. Iar călătoria spre America de Sud nici nu este cea mai periculoasă parte a misiunii. Nici lansarea rachetei, pe care un om de știință mi-a descris-o drept „punerea de fapt a tuturor ouălor într-un coș și legarea acelui coș la 2.000 de tone de explozibil”. Pentru savanți și ingineri, evenimentul cel mai stresant va fi când Webb va călători spre orbită, la un milion de mile de Pământ și va începe să se deplieze pe sine însuși într-o complicată secvență automată de sute de mici manevre. Tot atâtea defecte pot surveni la telescop în acest proces. Dacă ceva nu va merge bine, nu va putea fi reparat. Telescopul Hubble, lansat în 1990 pe o orbită relativ confortabilă la 340 de mile de acasă, a fost făcut în vizite ale astronauților care au reparat observatorul. La Webb nu va fi posibil.

Chiar dacă acest nou telescop va întâlni ceva obstacole în tranzit – pirați sau altceva – istoria spune că ar trebui să ajungă cu bine pe orbita lui îndepărtată. JCMT este încă în funcțiune și cel mai recent a oferit date pentru o controversată detectare a unor posibile semne de viață în norii lui Venus. Lentila înlocuită de la observatorul Allegheny încă lucrează și Cobb le arată vizitatorilor pe Jupiter și Saturn în nopțile senine. Dacă defsășurarea lui Webb va merge bine, telescopul ar trebui să vadă lumina palidă a celor mai îndepărtate stele și galaxii, cele dintâi din univers, și să detecteze molecule potențial dătătoare de viață în atmosfera planetelor îndepărtate. În povestea existenței noastre – apariția organismelor minuscule în oceanele Pământului, crearea planetei noastre, nașterea sistemului solar, formarea galaxiei Calea Lactee – Webb va ajunge la primul capitol, la momentele de după apariția universului.

„Ar putea revoluționa întregul domeniu”, spune Concelice, „așa că sperăm că nu-l vor lua pirații”.




Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1985 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by