Oamenii de știință au descoperit că atmosfera planetei Pluto trece printr-o transformare bizară, relatează Live Science.
Planeta pitică înghețată care se află la o distanță de peste 4,8 miliarde de kilometri față de Pământ a atras din nou atenția astronomilor în timp ce trecea prin fața unei stele în 2018.
Având lumina stelei în fundal, astronomii au putut să realizeze observații ale planetei și, mai ales, ale atmosferei sale.
Având această perspectivă unică, ei au ajuns la o concluzie surprinzătoare pe care au prezentat-o într-un nou studiu: astronomii au descoperit că atmosfera lui Pluto a început să dispară.
Folosind mai multe telescoape din Statele Unite și Mexic, echipa de cercetători au studiat planeta Pluto și atmosfera sa rarefiată, care este în principal alcătuită din azot (nitrogen), la fel ca atmosfera Pământului.
Atmosfera rarefiată a lui Pluto este susținută de vapori rezultați din sublimarea ghețurilor de pe suprafața planetei.
Așadar, dacă Pluto se încălzește, densitatea atmosferei sale poate suferi modificări dramatice, potrivit unui comunicat de pe site-ul Southwest Research Institute (SwRI), instituția la care sunt afiliați mai mulți astronomi din echipa care a făcut descoperirea.
Orbita și atmosfera lui Pluto
Timp de aproximativ 25 de ani orbita lui Pluto a dus planeta pitică tot mai departe de Soare, astfel că temperaturile de la suprafața sa au început să scadă.
Cercetătorii au descoperit cu ajutorul noilor observații că atmosfera lui Pluto îngheață din nou, căzând la suprafața sa pe măsură ce temperaturile scad tot mai mult.
Însă datorită unui fenomen numit inerție termică, presiunile de la suprafața lui Pluto și densitatea atmosferei sale au continuat să crească până în 2018.
Cu alte cuvinte, Pluto a avut căldură reziduală rămasă din perioada în care era mai aproape de Soare. Dar efectul inerției termice a început să se disipeze, tot mai mult din atmosfera sa începând să înghețe și să „dispară”.
„O analogie pentru acest lucru este modul în care Soarele încălzește nisipul de pe o plajă”, afirmă Leslie Young, astronom la SwRI.
„Lumina solară este la cel mai ridicat nivel la prânz însă nisipul continuă să absoarbă căldura pe parcursul după-amiezii așa că el este cel mai fierbinte mai târziu în cursul după-amiezii”, explică acesta.
„Persistența continuă a atmosferei lui Pluto sugerează că rezervoarele de nitrogen de pe suprafața sa au fost ținute calde de căldura depozitată sub suprafață. Noile date sugerează că ele încep să se răcească”, spune Young.
Young a prezentat rezultatele studiului pe 4 octombrie la a 53-a întâlnire a Societății Americane de Astronomie și Științe Planetare.
Citește și:
2
10
