După numeroase amânări a sosit și marea zi a lansării. Telescopul James Webb a fost lansat la ora 14.20 cu o rachetă Ariane 5 din Guyana Franceză și trebuie să ajungă în 29 de zile la 1,5 milioane km de Terra, în zona cu totul aparte de unde va face observațiile. Cei de la NASA spun că James Webb este un telescop ”spațiu-timp” fiindcă ne poate arăta primele stele și galaxii care s-au ”aprins” la 100-300 de milioane de ani de la Big Bang.
Un lucru nu trebuie uitat: față de Hubble, o mare diferență este că NU se poate interveni în niciun fel dacă ceva nu merge bine, astfel că totul trebuie să se desfășoare cât mai aproape de perfecțiune.
UPDATE 14.48: Telescopul s-a desprins cu succes de racheta Ariane 5 și își continuă lungul drum către punctul L2 Lagrange.
UPDATE 14.22 Telescopul a fost lansat cu sucees și la 2 minute a ajuns la 30 km altitudine și s-a produs cu succes separarea booster-ului.
Tensiune, controverse, dezbateri și determinare. S-a lucrat peste 20 de ani la acest proiect care a costat peste 10 miliarde de dolari și a fost de mai mult ori la un pas de anulare. Dacă telescopul va funcționa bine va genera zeci de știri despre super-descoperiri cel puțin până în 2027.
Telescopul cântărește 6,5 tone, față de Hubble, care cântărește peste 11 tone.
Peste 300 de mici etape trebuie să meargă bine, iar telescopul se ca deplia aproape complet în următoarele 13 zile. La 27 de minute de la lansare se va detașa totala de racheta Ariane 5, la 1.400 km altitudine, iar șase minute mai târziu se vor face desface panourile solare.
La o zi după lansare vor fi depliate și antenele de comunicații, iar la două zile telescopul va ajunge pe orbita Lunară, la aproape 400.000 km de Terra. Din ziua 2 până în ziua 13 o serie de instrumente vor fi depliate, iar atunci telescopul se va găsi la un milion de km de Terra.
James Webb Space Telescope (JWST) a fost construit și pentru a ne arăta și cum s-au ”aprins” acum peste 13,4 miliarde de ani primele ”lumini”, într-un Univers super-întunecat. Telescopul ne va da mai multe date despre primele licăriri ale ”zorilor” universului, când primele stele și galaxii au început să-l populeze. Se speră că Webb, grație oglinzii uriașe și a capacității de a vedea în infraroșu, va permite vizualizarea mult mai clară a unor galaxii îndepărtate.
O a doua categorie de observații va fi în domeniul exoplanetelor pe care ne așteptăm să le vedem mai clar ca niciodată. Interesant este că atunci când s-a discutat în mod serios prima oară despre construirea telescopului nu se știa de existența unor exoplanete, dar de atunci au fost catalogat peste 4.000. Noul telescop va putea examina atmosfera exoplanetelor pentru a detecta bio-semnături care să indice prezența apei, metanului sau a altor subsanțe.
James Webb Telescope ne poate da informații noi despre galaxiile primordiale, despre exoplanete, despre energia întunecată și despre găurile negre de la începuturile cosmosului.
Primele componente au fost construite în 2004 și atunci se credea că telescopul ar putea fi gata în 2011 la un cost de 5 miliarde dolari. Proiectul a durat zece ani în plus, iar bugetul necesar a fost dublu.
Una dintre cele mai mari și mai sofisticate componente este super-oglinda de 6,4 metri diametru realizată din beriliu, un metal mai ușor decât aluminiul și mai rezistent decât oțelul. Oglinda este compusă din 18 hexagoane aurite ce trebuie aliniate. Au fost produse 18 oglinzi haexagonale care au fost acoperite cu un strat foarte subțire de aur, iar acest metal a fost ales fiindcă reflectivitatea oglinzii atinge un nivel foarte ridicat în infraroșu.
Drumul telescopului către punctul L2 Langrange, cel mai potrivit pentru observații, va fi de 1,6 milioane km și va dura o lună. Dacă totul va merge bine, în vara lui 2022 vom avea primele rezultate științifice.
Călătoria către punctul L2 Lagrange este foarte complicat și multe puncte critice trebuie depășite. Cei de la NASA vorbesc despre 344 de astfel de ”“single points of failure” la care nu poate interveni niciun un astronaut și nici vreun robot.
Printre etapele esențiale se numără desfacerea panourilor solare pentru a capta energie de la Soare, iar telescopul trebuie să facă o corecție a traiectoriei de zbor și trebuie să-și desfacă acel uriaș parasolar, ca să protejeze echipamentele din interior.
În acest punct L2 parasolarul telescopului va bloca lumina venită de la Soare, Pământ și Lună, lucru care va ajuta telescopul să rămână la o temperatură scăzută, element esențial pentru un telescop în infraroșu.
Telescopul trebuie să fie extrem de rece, cam pe la -233 grade C, astfel încât căldura proprie să nu anuleze căldura ce este detectată de el în spațiu. De aceea există și parasolarul, ca instrumentul să rămână mereu în întuneric și la temperatura cea mai scăzută.
Cu noul telescop se speră că va fi detectată lumina de la primele galaxii care au apărut în tânărul univers, la doar 400 de milioane de ani de după Big Bang, acum peste 13,4 miliarde de ani. Am putea afla și cum au crescut și s-au dezvoltat primele galaxii.
Printre observațiile cele mai așteptate se numără cele din sistemul de planete extrasolare numit Trappist-1, sistem format din șapte planete care orbitează în jurul unei stele de tip pitică roșie, la 40 de ani lumină de noi. Trei dintre planete sunt telurice, au dimensiuni nu foarte diferite de Terra și orbitează în ”zona locuibilă” astfel că nu ar fi exclus să aibă apă pe suprafață. Rămâne de văzut ce va descoperi mega-telescopul.
Folosind capacitatea sa deosebită în spectrul infraroșu, James Webb Space Telescope nu va vedea doar obiecte mai vechi, ci și norii de praf interstelar care absorb lumina stelelor și îi ascund de vederea lui Hubble. Această lumină invizibilă face posibil, prin James Webb, să vedem ceea ce se ascunde în nori și el ne va da indicii privind nașterea stelelor și galaxiilor.
52
5
