Roverul chinez Zhurong, care în luna mai 2021 a amartizat în zona Utopia Planitia, ar fi descoperit faptul că pe Marte a existat apă mult mai de curând față de cât se credea. Studiul sugerează că apa ar fi putut fi prezentă chiar și acum 700 milioane de ani, în loc de acum 3 miliarde de ani.
Zhurong a parcurs aproape 2 km în cele 350 de zile marțiene (sol). Printre altele, roverul analizează sedimente pentru a determina dacă a fost alterată de apă în trecut compoziția acestora.
Cercetătorii au analizat datele roverului Zhurong despre sedimentele și mineralele găsite în bazinul marțian, precum și scanarea efectuată de câteva dintre instrumentele roverului în acea zonă. Ei au găsit siliciu hidratat și sulfați, similare cu mineralele hidratate descoperite de alte misiuni care au studiat diferite regiuni ale Planetei Roșii.
„Cel mai semnificativ și mai nou lucru este că am găsit minerale hidratate la locul de amartizare care se află pe terenul tânăr, amazonian, iar aceste minerale hidratate sunt (indicatori) pentru o eventuală prezență a apei, cum ar fi activitățile legate de apele subterane),” a spus autorul principal al studiului Yang. Liu, cercetător la Academia Chineză de Științe de Stat.
Lucrarea publicată în Science Advances are titlul Zhurong reveals recent aqueous activities in Utopia Planitia, Mars
Epoca amazoniană - Amazonian epoch - este perioada care a început acum 3 miliarde de ani și care încă continuă, perioada în care Marte a devenit un deșert extrem de rece și arid.
Locul unde chinezii fac explorări cu roverul este important pentru astrobiologi, fiindcă ar putea exista acolo și un vechi vulcan noroios, gheață sub suprafață și dune de nisip.
Zhurong este din 15 mai 2021 pe suprafața marțiană
Roverul a coborât de pe rampa sa pe 22 mai și și-a început parcursul în imensa câmpie Utopia Planitia. Zhurong are șase roți și cântărește 240 kg.
Zhurong se află la marginea vestică a câmpiei Utopia Planitia și se găsește la 1.800 km de roverul american Perseverance.
Roverul se pregătește acum pentru iarna marțiană în care bateriile solare vor primi mai puțină lumină, iar poziția panourilor solare a fost modificată. Pentru că va primi mai puțină energie de la Soare, programul de cercetare a fost redus la doar câteva ore pe zi.
Roverul este acoperit cu plăci speciale care să-l protejeze de frig și are un sistem care-i permite coborârea șasiului cu 60 cm. Pentru că furtunile de nisip pot acoperi panourile solare, chinezii au gândit un sistem de panouri care nu pot fi acoperite ușor de praf și care permit scuturarea lor de praf și nisip, cu ajutorul unor vibrații.
Roverul chinez a amartizat în zona Utopia Planitia care este un crater de impact ce are 3.300 km în diametru. Această regiune a fost vizitată de sonda de aterizare a NASA Viking 2, în 1976. Este un loc mai simplu de aterizare decât cel ales de NASA care a pus în februarie roverul său în zona pietroasă Jezero Crater.
Roverul chinez are un set de șase instrumente științifice. Va trebui să se descurce în mod autonom pentru că distanța față de Terra este de peste 300 milioane km, iar semnalul face 20 de minute de pe Terra până la rover, astfel că este imposibilă o comandă în timp real.
Roverul a amartizat într-o zonă destul de netedă unde există mici cratere. O întrebare interesantă la care roverul poate răspunde este dacă în trecutul îndepărtat al planetei a fost în acea zonă țărmul unui ocean.
Surse: space.com, CNN
Sursa foto: Dreamstime.com
