Prima săptămână din luna mai este bogată în fenomene astronomice. Pe 5 se produce o eclipsă de Lună, iar pe 6 mai avem maximul curentului de meteori eta Aquaride. Planetele Venus și Marte se văd seara, iar Saturn dimineața, pe la ora 4, se arată în calendarul astronomic publicat de Observatorul Amiral Vasile Urseanu.

Privind cerulFoto: Pere Sanz | Dreamstime.com

Eclipsa de Lună de pe 5 mai

Pe 5 mai se produce o eclipsă de Lună prin penumbră care va fi destul de greu de observat din oraș. Începutul eclipsei va fi la ora 18.13, maximul la 20.22, iar finalul, la 22.31. Practic, din toată România vom vedea cum Luna răsare când deja se află în penumbra planetei noastre, în preajma maximului eclipsei.

Eclipsa va fi dificil de văzut, fiindcă începe când Luna se află foarte aproape de orizont, cel mai bun loc de observații fiind unul din care se vede răsăritul Soarelui vara.

Pe 5 mai se produce și faza de Lună Plină, la ora 20:33.

Ce planete se pot vedea

Seara se văd foarte ușor Venus și Marte, iar dimineața se vede Saturn.

Venus se vede foarte ușor înspre vest, la o oră după ce apune Soarele. Priviți sus pe cer pe la ora 21 și veți vedea un astru foarte strălucitor: Venus. Planeta se mișcă printre stele, ridicându-se spre stelele Castor și Pollux din constelația Gemini. Apune pe la miezul nopții așa că aveți câteva ore să o vedeți.

Nu departe de Venus, mai sus și la stânga se află și Marte. Căutați deasupra lui Venus două stele strălucitoare, situate una lângă alta. Acestea sunt Castor și Pollux din Gemini. Sub ele, în stânga, se vede un astru mai portocaliu, nu foarte strălucitor, care este planeta Marte. Planeta Roșie se află departe de noi, la 270 milioane de km, și nu se mai vede bine. Nici prin telescop nu se mai disting foarte multe detalii.

Dimineața răsare și Saturn. Se poate vedea începând cu ora 4, înspre sud-est, nu foarte sus față de orizont. Se vede ca un astru singuratic, cel mai strălucitor din zona în care se află.

Cerul lunii mai

Pe cerul nopților de mai se vede steaua strălucitoare, de culoare gălbuie, Arcturus din constelația Bootes (Bouarul). Magnitudinea ei este 0, acest lucru însemnând ca este una din cele mai strălucitoare stele de pe cer. Comparați culoarea lui Arcturus cu cea a stelei Spica din Virgo. Veți vedea diferența dintre o stea gălbuie și una albă.

Înspre sud, nu foarte departe de orizont, se afla o parte din Virgo, dar și constelația Libra. Aproape de miezul nopții răsare Antares, o stea roșie-portocalie din constelația Scorpius. Numele de Antares vine de la „rivalul lui Ares” adică Marte, culoarea roșie a stelei fiind asemănătoare cu cea a planetei Marte.

Deasupra constelației Scorpius îl întâlnim pe Ophiucus, „omul cu șarpele”. Este o constelație mare, cu puține stele strălucitoare, dar cu un număr mare de roiuri globulare. Hercules se află înspre est, sus pe cer la miezul nopții. La est de Hercules se află strălucitoarea stea Vega. Este cu puțin mai slabă ca strălucire decât Arcturus și face parte din constelația Lyra. Stelele aflate la est și sud de Vega, nu foarte departe de aceasta, constituie instrumentul muzical lira.

Mai sus de Vega întâlnim pe Draco, Dragonul. Capul său este un patrulater aflat chiar la nord de Lyra, corpul șerpuind printre Hercules, Ursa Minor și Ursa Major.

La sfârșitul scurtelor nopți de mai, Hercules se va afla înspre sud, în meridian, iar triunghiul de vară (format din stelele Vega, Deneb și Altair) se vede înspre sud-est. Antares se va afla înspre sud, iar constelația Sagittarius răsare înspre est.

La ora pentru care este desenată harta putem vedea două planete: Venus, foarte strălucitoare, în Gemini, și Marte, în aceeași constelație, la granița cu Cancer.

Sursa foto: Dreamstime.com