Telescopul spațial James Webb, unul dintre cele mai scumpe obiecte lansate în spațiul cosmic, este funcțional, transmite date și ne deschide noi orizonturi, putând să privească acolo unde alte telescoape nu au reușit: aproape de Big-Bang, aproape de momentul formării primelor stele și primelor galaxii din Univers. Dar acum, că James Webb este funcțional, care va fi următorul mare telescop lansat de NASA? Acesta se numește Telescopul Spațial Nancy Grace Roman și oglinda sa principală a aparținut cândva unui satelit de spionaj, care nu a mai fost niciodată lansat pe orbită și care a făcut parte din cel mai costisitor eșec al agențiilor de spionaj din Statele Unite (sau cel puțin așa umblă vorba prin târg).
Telescopul spațial Hubble a fost lansat în 24 aprilie 1990, la bordul navetei spațiale Discovery. Adică în cala navetei spațiale și nu este deloc o întâmplare că satelitul s-a potrivit perfect în interiorul navetei spațiale. Oglinda telescopului are 2.4 metri, iar diametrul acestuia este de 4.2 metri, ceea ce înseamnă că pentru a-l lansa, ai nevoie de o cală de aproape 5 metri diametru, pentru a avea loc și de sistemele de fixare ale satelitului. De asemenea, nu este întâmplător că astăzi, conul protector din vârful rachetei Delta IV Heavy are, de asemenea, 5 metri în diametru.
La sfârșitul anilor ‘70, când NASA a început dezvoltarea navetei spațiale, și-a dat seama imediat că aceasta va avea niște costuri enorme, așa că și-a îndreptat atenția spre un sector ale cărui buzunare erau mereu pline de bani în Statele Unite: Departamentul de Apărare, care înseamnă atât armata, cât și agențiile de spionaj. NASA promitea că naveta spațială va fi atât de versatilă și va fi lansată atât de des încât toatele celelalte rachete vor deveni în scurt timp inutile, așa că a făcut o înțelegere cu Departementul de Apărare: spuneți-ne specificațiile de care aveți nevoie pentru sateliții de spionaj, iar noi vom construi naveta spațială astfel încât să putem lansa respectivii sateliți și nu veți mai avea nevoie niciodată de alte rachete.
Evident, acest lucru nu s-a întâmplat, rachetele Atlas și Delta au continuat să lanseze sateliți de spionaj, însă naveta spațială a avut și ea câteva misiuni care însă sunt clasificate. Departamentul de Apărare utiliza în acei ani sateliții de spionaj de tip KH-11 (cunoscuți și sub denumirile KENNEN, CRYSTAL sau Keyhole), folosiți pentru observații ale suprafeței Pământului. Iar pentru acest scop, sateliții respectivi aveau o oglindă cu diametru de 2.4 metri. Da, semănau foarte mult cu telescopul spațial Hubble, însă erau îndreptați spre teritoriul inamic, nu spre stele și galaxii îndepărtate. Așa că nu a fost o problemă pentru naveta spațială să lanseze telescopul spațial Hubble, pentru că deja avea cala pregătită pentru astfel de încărcături, cu astfel de dimensiuni.
În 2012, NASA a primit un cadou neașteptat de la National Reconnaissance Office (NRO), o agenție de spionaj fondată în 1961, însă atât de secretă încât existența ei nu a fost recunoscută oficial decât în 1992: două telescoape spațiale, care au fost construite pentru a deveni sateliți de spionaj, dar care nu au mai fost niciodată lansați. Asta pentru că programul din care au făcut parte a fost anulat, după ce au fost cheltuiți 25 de miliarde de dolari timp de 20 de ani.
Telescoapele au ajuns deci la NASA, însă fără partea electronică și cu o singură condiție: ca aceștia să nu fie îndreptate spre Pământ. Așa că NASA a găsit imediat o întrebuințare pentru unul dintre ele: oglinda acestuia, similară cu cea a lui Hubble, cum spuneam, va fi oglinda principală a unui telescop care va căuta exoplanete și care va continua misiunea telescopului european Euclid (lansat recent), încercând să elucideze misterul materiei și energiei întunecate, care domină universul și care-i lasă perplecși pe astrofizicieni.
Telescopul spațial Nancy Grace Roman (denumit WFIRST inițial, acronimul de la Wide-Field Infrared Survey Telescope) va fi lansat peste 3-4 ani de o rachetă Falcon Heavy și la fel ca James Webb, va fi plasat în punctul Lagrange Pâmânt-Soare L2.
NASA nu a decis ce va face cu al doilea telescop primit de la NRO, pentru că încă nu dispune de fondurile necesare pentru proiectarea misiunii, pentru lansarea și operarea telescopului. Una din ideile vehiculate ar fi să-l trimită spre orbita lui Marte, de unde să cartografieze suprafața marțiană, mai ales că Mars Reconnaissance Orbiter, sonda marțiană care trimite astăzi imagini cu suprafața marțiană, se află pe orbita Planetei Roșii din 2006. Condiția impusă de NRO era ca telescopul să nu fie îndreptat spre Pământ, însă NRO nu are nici o obiecție ca acesta să fie îndreptat spre Marte.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!
Sursa foto: profimediaimages.ro
3
4
