Asteroidul Bennu este descris de cei de la NASA ca fiind un munte de forma unei picături uriașe, de piatră, iar de pe Bennu vine o mică încărcătură de pietriș care este așteptată cu nerăbdare de comunitatea științifică. Mostrele ar trebui să ajungă pe Terra duminică după ora 10.00 (17.00 ora României) la o bază a Armatei SUA, în deșertul Utah. Aproape trei ani a durat drumul prin spațiu.
Cât material va aduce sonda de la Bennu? Estimarea medie este 250 de grame, cu plus sau minus 100 de grame. În cel mai bun caz vor fi 351 de grame de pietriș, iar în cel mai rău caz vor fi 149 de grame. Va fi practic o ceșcuță plină de pietriș și se va ști exact cât este doar când mostrele vor fi analizate.
Dar și acest „cel mai rău” caz este de bine, fiindcă sonda japoneză Hayabusa2 a adus doar 5 grame de material de pe asteroidul Ryugu în decembrie 2020.
Nu trebuie uitat că NASA spera ca sonda să culeagă măcar 60 de grame de material de pe Bennu, dar s-a dovedit că suprafața lui a fost mult mai puțin dură, așa că în capsulă a ajuns mult mai mult material.
Pe 24 septembrie, când sonda Osiris Rex se va afla la 102.000 km de Terra, ea va da drumul capsulei speciale ce aduce mostre de pe Bennu. Această capsulă va intra patru ore mai târziu în atmosfera terestră și după alte 13 minute ar trebui să ajungă pe sol.
Comunitatea științifică așteaptă cu nerăbdare mostrele, mai ales că este vorba despre 250 de grame de praf și roci, o cantitate deloc neglijabilă.
Asteroidul Bennu a fost descoperit în 1999, iar misiunea către el a fost anunțată în 2011.
Misiunea a fost lansată acum șapte ani. Mai exact, în septembrie 2016 a fost lansată sonda Osiris-Rex care a ajuns doi ani mai târziu la asteroidul Bennu și timp de un an l-a cartografiat, iar cei de la NASA au ales apoi locul unde sonda a atins suprafața în încercarea de a lua mostre de sol. Pe 20 octombrie 2020 au fost culese cu succes mostrele.
Asteroidul Bennu are aproape jumătate de km diametru și se estimează că a apărut acum 4,5 miliarde de ani, la foarte puțin timp după nașterea sistemului solar. „Asteroizii sunt un fel de capsule ale timpului ce plutesc în spațiu și ne pot da mostre de fosile de la nașterea sistemului solar”, spunea Lori Glaze, directorul diviziei ”planetary science” de la NASA.
Sunt mai multe etape de depășit. Pe 10 septembrie, sonda și-a schimbat traiectoria, după ce a repornit motoarele pentru scurt timp.
Manevra de corecție a traiectoriei a schimbat foarte puțin viteza sondei, însă fără ea, încărcătura culeasă de pe Bennu ar fi trecut pe lângă Terra și s-ar fi pierdut.
Înainte ca mostrele să ajungă pe Terra, capsula va trebui să încetinească în 13 minute de la peste 44.000 km/h, la sub 20 km/h, pentru ca mostrele de rocă și sol să ajungă în stare bună. Pentru încetinire va fi folosită și o parașută specială, iar capsula are și un scut termic ultra-rezistent, temperaturile fiind foarte mari la intrarea în atmosfera terestră.
6
0
