În aceste zile, dacă veți privi cerul seara, planeta Jupiter se vede bine, iar cele mai strălucitoare stele sunt Mirfak și Algol. Care este „traseul” Lunii? Ce alte planete și stele mai pot fi văzute? Despre cerul nopții în aceste zile au scris specialiștii de la Observatorul Astronomic din București.
Luna se vede seara, iar pe 19 decembrie s-a produs faza de Primul Pătrar, la ora 20:39. Când este în această fază, Luna se află cel mai sus pe cer, înspre sud, la ora la care apune Soarele, și apune la miezul nopții. În serile de 21, 22 și 24 decembrie Luna trece pe lângă Jupiter.
Planete pe cer
Saturn și Jupiter se văd seara, iar de la 4:30 dimineața se vede Venus.
Saturn se vede doar câteva ore după lăsarea întunericului. Imediat cum se face noapte planeta se vede înspre sud, nu foarte sus pe cer, ca o stea singuratică, care nu pâlpâie.
În această perioadă Saturn se află la 1,5 miliarde de km, distanța obișnuită.
Jupiter se vede mult mai bine, pentru că este mai aproape de noi decât Saturn, de două ori mai aproape. Îl puteți vedea ca pe o stea foarte strălucitoare, imediat cum se face noapte, sus pe cer, înspre sud-est. Ajunge cel mai sus pe cer la ora 20:30. Jupiter apune la ora 3:30 dimineața. În seara de 22 decembrie Luna se va afla în preajma planetei.
Venus răsare cu trei ore înaintea Soarelui și se vede înspre sud-est, începând cu ora 4:30. Planeta este și mai strălucitoare decât Jupiter, dar se vede destul de jos față de orizont. Ca să o vedeți, priviți pe la 5-5:30 dimineața înspre direcția în care răsare Soarele.
Momentan se află la depărtare de 165 milioane km, fiind cea mai apropiată planetă de noi în această perioadă.
Planetele Uranus și Neptun sunt și ele pe cer în nopțile de decembrie, dar nu se văd cu ochiul liber.
Cerul în ultima decadă din decembrie
Cerul în serile de decembrie conține constelații care fac parte din mitul lui Perseu și se întind de la orizontul vestic până deasupra capului.
Eroul, Perseus, se află sus pe cer, înspre est, aproape de zenit (deasupra capului). El se întinde spre Andromeda, pe care o salvează. Nu departe de ei se află constelația sub forma literei „W”, Cassiopeia, mama Andromedei.
Cea mai strălucitoare stea din Perseus se numește Mirfak (alpha Persei) și se poate identifica ușor ca steaua strălucitoare de sub W-ul format de stelele din Cassiopeia. A doua stea ca strălucire din Perseus se numește Algol (Ochiul diavolului), o stea a cărei strălucire variază în timp, din cauza acoperirii reciproce a două stele. Locul unde se află Algol reprezintă poziția capului Meduzei, monstrul decapitat de Perseus și folosit la distrugerea monstrului marin care o amenința pe Andromeda.
Monstrul este Cetus al cărui cap se afla chiar înspre sud. Două dintre stelele constelației sunt mai luminoase, aflându-se la sud vest de Pleiade și înspre orizontul de sud-vest. Steaua aflată la sud-vest de Pleiade este Menkar. Reprezintă nara balenei iar numele său înseamnă chiar asta: nara.
Între Cassiopeia și steaua Mirfak se află roiul dublu din Perseu, o aglomerare de stele aflată la 7000 de ani lumină depărtare de Soare. Cu ochiul liber se distinge o pată difuză în acest loc.
Un alt personaj din poveste este Pegasus, calul înaripat. Se află înspre vest și poate fi identificat ca un mare pătrat.
Seara se văd Saturn, în Aquarius, și Jupiter, în Aries.
Sursa foto: Dreamstime.com
