Anul 2023 se va încheia cu cel mai mare număr de rachete orbitale lansate vreodată: în momentul redactării acestui articol, nu mai puțin de 210 rachete au fost lansate spre orbită, din care 199 au reușit să transporte pe orbită o încărcătură utilă, iar până în ultima zi a anului mai sunt programate câteva lansări.
Lansatoare orbitale
Deși unele rachete așteptate să debuteze în 2023 ne fac să așteptăm până anul viitor pentru a le vedea pe rampa de lansare (și mă refer aici în special la Vulcan și Ariane 6), anul curent nu a dus lipsă de lansatoare noi: RS1, racheta companiei ABL Space a debutat în 10 ianuarie, însă din păcate a fost o lansare ratată.
O lună mai târziu, în 10 februarie, SSLV (Small Satellite Launch Vehicle), racheta indiană cu un nume deloc original, completează portofoliul de lansatoare indiene cu o rachetă de calibru ușor, destinată orbitei terestre joase (pe lângă PSLV, GLSV și LVM3, celelalte trei lansatoare indiene).
Tot în 2023 a debutat și racheta japoneză H3, însă cu un eșec, ce a dus și la pierderea satelitului ALOS-3, care a costat peste 200 de milioane de dolari. În 23 martie a avut loc primul zbor al rachetei Terran-1, a companiei americane Relativity Space, care nu a fost un succes, având în vedere că treapta secundară nu a funcționat. Avea să fie și ultimul zbor al acestei rachete, pentru că Relativity Space a declarat că a fost mulțumită de datele acumulate în urma testului și că de acum se va concentra pe versiunea următoarea a rachetei, denumită Terran-R.
Tianlong-2 a devenit în 2 aprilie prima rachetă a unei companii chinezești (Space Pioneer) care urcă pe orbită un satelit din prima încercare folosind propulsoare cu combustibil lichid. După 2 încercări ratate (30 mai și 23 august), racheta nord-coreeană Cheonlima-1 reușește să lanseze pe orbită satelitul militar Manligyeong-1. Tot din peninsula coreeană are loc o lansare surpriză, a unei rachete cu combustibil solid, de această dată a armatei sud-coreene, care în 4 decembrie reușește să trimită pe orbită un satelit comercial.
Bineînțeles, nu putem încheia retrospectiva fără a menționa cele două lansări Starship, din 20 aprilie și 18 noiembrie, cea mai puternică rachetă construită și testată vreodată. Din păcate au fost și câteva vești proaste în 2023: compania lui Richard Branson, Virgin Orbit, care lansa sateliți folosind un avion Boeing 747 modificat și racheta Launcher One, a falimentat, iar compania americană Astra are probleme financiare serioase, după ce racheta Rocket-3 a înregistrat 5 eșecuri din 7 lansări orbitale.
Pe lângă LauncherOne și Terran-1, în 2023 am văzut și ultimul zbor al rachetelor Ariane 5 (retrasă pentru a face loc Ariane 6) și Antares-230 (retrasă pentru că prima treaptă folosea motoare rusești RD-181).
Misiuni cu echipaj uman
Anul 2023 nu ne-a adus doar cel mai mare număr de lansări orbitale, însă și un record privind explorarea spațială cu echipaj uman: în 30 mai, un număr de 17 persoane s-au aflat simultan pe orbita Pământului, o premieră în istoria noastră: 6 taikonauți pe stația spațială Tiangong (echipajele Shenzhou-15 și Shenzhou-16), 7 astronauți la bordul Stației Spațiale Internaționale în cadrul Expediției 69 plus cei 4 astronauți vizitatori din misiunea Axiom-2 (aflați de asemenea la bordul ISS).
În 2023 au avut loc 5 activități extravehiculare de la bordul stației spațiale Tiangong și 12 de la bordul ISS, printre care și prima activitate extravehiculară la care a luat parte un astronaut arab (Sultan Al Neyadi).
Misiuni selenare
Luna a fost și ea atractivă pentru mai multe puteri spațiale în 2023: sonda indiană Chandrayaan-3 reușește să aselenizeze în 23 august, în timp ce sonda rusă Luna-25 se prăbușește pe Lună 4 zile mai devreme, în urma unei probleme software. Landerul nipon SLIM este lansat în 6 septembrie și se pregătește de aselenizare abia în ianuarie 2024 (a urmat o traiectorie care i-a permis un consum redus de combustibil).
Un alt rover nipon, Hakuto-R M1 (al companiei ispace), a încercat o aselenizare în 25 aprilie, însă din păcate s-a prăbușit pe suprafața Lunii, după ce și-a consumat combustibilul în timp ce computerul de bord credea că este mult mai aproape de suprafață decât era în realitate.
Sonde interplanetare
Agenția spațială europeană (ESA) a lansat două misiuni importante în 2023: sonda Jupiter Icy Moons Explorer (JUICE, în 14 aprilie) care se îndreaptă spre Jupiter și telescopul spațial Euclid (1 iulie), care va încerca să dezlege misterul energiei și materiei întunecate din Univers.
Cât privește programul spațial american, a fost un an fără lansări din programul Artemis, după cum ne așteptam, însă nu a fost un an fără evenimente: în 13 octombrie a fost lansată sonda Psyche, care se îndreaptă spre asteroidul cu același nume, probabil primul asteroid metalic care va fi studiat îndeaproape de o sondă. Iar în 24 octombrie, capsula cu eșantioane de pe asteroidul Bennu s-a desprins de sonda OSIRIS-REx și a revenit pe Pământ, însă deocamdată capsula nu a putut fi deschisă din cauza unui șurub buclucaș.
Sonda își continuă misiunea prin sistemul solar, după separarea de capsula cu probe, fiind redenumită OSIRIS-APEX și aflată acum pe o traiectorie care o va duce spre o întâlnire cu asteroidul Apophis.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!
Sursa foto: profimediaimages.ro
13
11
