Sharpe este unul din mulții cercetători din întreaga lume care se confruntă cu campanii de discreditare a muncii lor. Pentru mulți oameni de știință, este vorba de o nouă normalitate: activismul și știința se luptă online, supraîncărcând platformele social media, scrie Reuters.

Fake NewsFoto: pixabay.com

Agenția internațională de presă a contactat mai mulți profesori, medici și cercetători cu experiență în analizarea sau testarea potențialelor tratamente pentru sindromul oboselii cronice. Toți au spus că au fost ținta hărțuirii online, deoarece activiștii s-au opus constatărilor lor. Numai doi dintre ei au continuat cercetarea tratamentelor. Cu un număr de 17 milioane de persoane din întreaga lume care declară că suferă de această boală, cercetarea științifică a posibilelor terapii ar trebui sa fie în creștere, spun experții, nu în scădere, cum este cazul.

Oamenii de știință care caută tratamente pentru sindromul oboselii cronice spun că se confruntă cu abuzuri și hărțuiri în mediul online. Unii părăsesc domeniul, și în cele din urmă tot pacienții pierd.

E-mailurile, tweet-urile și postările de blog din fișierul "abuz" pe care Michael Sharpe îl păstrează pe calculatorul său continuă să-l urmărească. La opt ani de la publicarea rezultatelor unui studiu clinic care constata că pacienții cu sindromul oboselii cronice se pot face un pic mai bine cu terapia corectă, profesorul Universității Oxford este supus intimidărilor, adesea anonime și aproape zilnic.

Un utilizator de Twitter, care se identifică ca un pacient pe nume Paul Watton a scris: "Chiar aștept cu nerăbdare moartea sa profesională și umilința publică mult meritată." Un altul, Anton Mayer, a comparat comportamentul lui Sharpe cu cel al "unui abuzator".

Watton și Mayer nu au fost niciodată tratați de Sharpe pentru sindromul lor de oboseală cronică, o stare puțin înțeleasă care provoacă oboseală și durere. Nici nu l-au întâlnit, au declarat cei doi pentru Reuters. Ei se opun muncii sale pentru că ei cred că sugerează că boala lor este psihologică. Watton a spus că a fost bolnav și nu a mai reușit să lucreze timp de 15 ani și că se simte abandonat de sistemul medical. Sharpe, profesor de medicină psihologică, spune că nu este cazul. El consideră că sindromul de oboseală cronică este o stare biologică care poate fi perpetuată de factori sociali și psihologici.

Sindromul de oboseală cronică, cunoscut și sub numele de encefalomielită mialgică sau CFS / ME, este descris de specialiști ca o "tulburare complexă, multisistemică și adesea devastatoare.

"Simptomele includ oboseală copleșitoare, dureri articulare, dureri de cap, probleme de somn și izolare. Poate ține pacienții la pat sau în casă pentru ani întregi. Centrul pentru Controlul si Prevenirea Bolilor (CDC) estimează că boala costă Statele Unite între 17 și 24 de miliarde de dolari anual. Se crede că boala afectează până la 2,5 milioane de americani.

Nu a fost identificată nicio cauză, nu există un diagnostic formal și nu a fost dezvoltat nici un tratament. Mulți cercetători citează dovezi conform cărora tratamentele funcționează și că abordările comportamentale pot ajuta în unele cazuri. Cu toate acestea, unii pacienți și susținătorii lor spun că aceasta înseamnă o sugestie că sindromul ar putea fi o boală psihică sau psihosomatică.

Cel mai mare registru al studiilor din lume, clinicaltrials.gov, indică faptul că în ultimul deceniu a existat o scădere a numărului de noi studii privind tratamentul CFS / ME. Din 2010 până în 2014, s-au lansat 33 de astfel de studii. Din 2015 până în prezent, cifra a scăzut la aproximativ 20.

Care sunt cele mai încinse „câmpuri de bătălie” cu cercetătorii pe rețele sociale

  • Schimbările climatice

Un panel de cercetători sub egida Națiunilor Unite a concluzionat că este sigur în proporție de cel puțin 95% că activitatea umană este cauza dominantă a schimbărilor climate, începând cu jumătatea secolului XX. Scepticii contestă însă aceste date pe rețelele sociale, argumentând că astfel de fluctuații ale temperaturilor globale au apărut și în alte ere și sunt procese naturale.

  • Vaccinurile

Organizația Mondială a Sănătății a clasat “ezitarea față de vaccinuri" drept una dintre celei 10 amenințări globale ale anului 2019. Epidemiile de rujeolă - care fuseseră practic eradicate în statele occidentale - devin din nou comune. Grupările anti-vaccin folosesc rețelele sociale pentru a răspândi îndoieli legate de vaccinuri, invocând îngrijorări legate de efectele secundare sau reciclând studii de mult contrazise de realitate care leagă vaccinurile de autism.

  • Organismele modificate genetic

Sute de studii științifice au concluzionat că mâncarea modificată genetic este sigură iar astfel de culturi de cereale sunt răspândite în întreaga lume. Adepții OMG spun că astfel de culturi ar putea hrăni mai ieftin o populație umană în creștere. Oponenții afirmă însă că nu este cunoscut impactul acestor culturi în viitor.