Un gigant de oțel în formă de hamburger, dominat de drapelul roșu cu cinci stele. În acest decor de science-fiction, China a reușit o nouă premieră mondială: o temperatură de 100 de milioane de grade, un mic pas spre fuziunea nucleară, Sfântul Graal al energiilor regenerablie, scrie AFP.

Soarele artificial al ChineiFoto: Captura Twitter

Temperatura record pe care reactorul chinez a atins-o în noiembrie reprezintă de șase ori căldura produsă în centrul Soarelui.

Acest "Experimental Advanced Superconducting Tokamak" este mai cunoscut sub acronimul englez "EAST".

Tokamak, o cameră de confinare magnetică concepută inițial în URSS, generează o căldură fenomenală cu scopul de a topi nucleele atomice.

Această "fuziune" nucleară (al cărei principiu a fost deja utilizat pentru explodarea bombelor H) nu trebuie confundată cu "fisiunea" utilizată în cadrul centralelor atomice clasice.

Fuziunea nucleară este considerată energia viitorului deoarece este practic infinită, ca cea a Soarelui, și nu produce deșeuri sau gaze cu efect de seră.

"Cu această mașină, sperăm să aducem contribuția Chinei la utilizarea fuziunii nucleare de către umanitate", a afirmat Song Yuntao, unul dintre responsabilii proiectului reactorului experimental.

150 de milioane de grade

Dificultatea constă în menținerea acestor temperaturi de infern de manieră durabilă, în materiale rezistente. Iar toate astea au un cost. La peste 12 ani de la lansare, bugetul proiectului european Iter, spre exemplu, este evaluat la aproape 20 de miliarde de dolari.

La Hefei, reactorul tronează în interiorul unei structuri de beton și este legat de cabluri și conducte la un evantai de instrumente de măsură și alte echipamente, un decor care aduce aminte de spițele unei roți de bicicletă.

Studiile legate de fuziunea nucleară nu sunt chiar atât de recente. Proiectul Jet, din Marea Britanie, este în prezent cel mai vast și mai puternic tokamak construit vreodată.

Alte camere de confinare magnetică, unele scoase deja din serviciu, au fost construite în Statele Unite, în Japonia și în Coreea de Sud, uneori cu rezultate globale superioare celor de la EAST, spune Wu Songtao, inginer la Iter.

"EAST a atins 100 de milioane de grade doar în centrul mașinii iar temperaturile au fost mult mai slabe în afara nucleului central. Acești parametri sunt încă foarte departe de cele așteptate pentru Iter", arată el.

Reactorul în construcție de la Saint-Paul-lès-Durance, care va fi de zece ori mai mare decât predecesorii săi, ar urma să permită atingerea temperaturii de 150 de milioane de grade. Primele teste nu sunt așteptate înainte de 2025.

Costuri astronomice

China are ambiția să construiască un alt reactor pentru fuziune nucleară care, spre deosebire de EAST, va fi legat la rețeaua electrică, pe care ar putea începe să o alimenteze "spre 2040 sau 2050", după terminarea lucrărilor, în 2030, potrivit lui Song Yuntao.

Bugetul prevăzut pentru această fază post-Iter: 6 miliarde de yuani (800 milioane euro).

Din cauza costurilor astronomice, "fuziunea nu este un lucru pe care un stat îl poate realiza singur", arată Song. "Ca și pentru Iter, popoarele lumii întregi trebuie să lucreze împreună."

Iter este un proiect internațional de cercetare a fuziunii nucleare la care participă Uniunea Europeană, India, Japonia, China, Rusia, Coreea de Sud și Statele Unite.