Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
Acest premiu este decernat pentru "dezvoltarea unei metode de editare a genelor", cu "un instrument pentru rescrierea codului vieții", a subliniat juriul de la Stockholm.
Emmanuelle Charpentier (51 de ani) și Jennifer Doudna (56 de ani) devin astfel a șasea și a șaptea femeie care câștigă Premiul Nobel pentru chimie din 1901.
În iunie 2012, cele două geneticiene și colegii lor descriu în revista Science un nou instrument capabil să simplifice modificarea genomului. Mecanismul se numește Crispr/Cas9 și este supranumit "foarfecele molecular".
Dacă terapia genetică constă în inserarea unei gene normale în celulele care au o genă defectă, precum un cal troian, Crispr merge mai departe: în loc să adauge o genă nouă, instrumentul modifică o genă existentă.
Este ușor de folosit, puțin costisitor și permite oamenilor de știință să taie ADN-ul exact acolo unde doresc, pentru a crea sau corecta spre exemplu o mutație genetică.
Descoperirea, deși recentă, era citată de mai mulți ani printre favoritele la Nobel. Dar ea a fost și obiectul unor dispute privind brevetele, în special cu cercetătorul american de origine chineză Feng Zhang.
William Kaelin, Premiul Nobel pentru Medicină 2019, afirma că "modificarea genetică prin Crispr este de departe în fruntea" descoperirilor deceniului în medicină. Cele două cercetătoare erau de asemenea citate printre favoritele pentru Nobelul pentru medicină.
În iunie 2012, cele două geneticiene și colegii lor descriu în revista Science un nou instrument capabil să simplifice modificarea genomului. Mecanismul se numește Crispr/Cas9 și este supranumit "foarfecele molecular".
Dacă terapia genetică constă în inserarea unei gene normale în celulele care au o genă defectă, precum un cal troian, Crispr merge mai departe: în loc să adauge o genă nouă, instrumentul modifică o genă existentă.
Este ușor de folosit, puțin costisitor și permite oamenilor de știință să taie ADN-ul exact acolo unde doresc, pentru a crea sau corecta spre exemplu o mutație genetică.
Descoperirea, deși recentă, era citată de mai mulți ani printre favoritele la Nobel. Dar ea a fost și obiectul unor dispute privind brevetele, în special cu cercetătorul american de origine chineză Feng Zhang.
William Kaelin, Premiul Nobel pentru Medicină 2019, afirma că "modificarea genetică prin Crispr este de departe în fruntea" descoperirilor deceniului în medicină. Cele două cercetătoare erau de asemenea citate printre favoritele pentru Nobelul pentru medicină.
In urmatorii ani ma astept sa-l vad pe lista laureatilor si pe Karl Deisseroth, inventatorul optogeneticii, tehnica ce permite studiul, cat si influentarea celulelor nervoase cu ajutorul unor stimuli luminosi.