Statinele, care reduc colesterolul, sunt unele din cele mai folosite medicamente din lume. Au fost aprobate prima oară în 1987 pentru oameni cu risc ridicat de boli cardiovasculare. Iar în 2020 vânzările globale au fost estimate la un trilion de dolari.
Totuși există și o dezbatere continuă: sunt statinele supra-prescrise? Oare toți cei care le iau beneficiază cu adevărat de pe urma lor? Ca să afle adevărul, oameni de știință de la Royal College of Surgeons in Ireland au identificat 21 de studii clinice relevante și au analizat datele combinate (140.000 de participanți) într-o meta-analiză.
Au pornit de la două întrebări: este mai bine să scazi cât de mult posibil nivelul colesterolului LDL (cel numit uneori colesterol „rău”) pentru a reduce riscul de atac de cord, accident vascular cerebral și de deces prematur? Și cât de mari sunt beneficiile aduse de statine în reducerea riscului unor asemenea incidente?
Căutând răspunsul la prima întrebare, au descoperit o relație surprinzător de slabă și inegală între gradul de scădere a colesterolului LDL prin administrarea de statine și probabilitatea ca o persoană să fi suferit un accident cardiac sau vascular sau să fi decedat în perioada analizată. În unele studii, reducerea colesterolului LDL a fost asociată semnificativ cu reducerea riscului de deces, dar în altele nu.
Este o descoperire importantă, pentru că recomandările clinice au extins proporția persoanelor eligibile pentru statine pe măsură ce nivelurile „ideale” de colesterol LDL au fost diminuate incremental. De exemplu, un studiu a estimat o creștere cu 600% a eligibilității pentru statine între 1987 și 2016, conform datelor de la European Society of Cardiology (ESC) și European Atherosclerosis (EAS) publicate în British Journal of General Practice:
Gradul de eligibilitate pentru statine în populația europeană
Referitor la a doua întrebare, cercetătorii au urmărit două tipuri de reducere a riscului: reducere relativă, respectiv reducere absolută. Imaginați-vă că aveți o probabilitate de 0,2% de a muri prematur dintr-o anumită cauză și că există un medicament care o reduce la 0,1%. În termeni relativi (reducere relativă a riscului), probabilitatea de deces s-a redus cu 50%, adică la jumătate. Dar în termeni absoluți (reducere absolută a riscului), probabilitatea a scăzut doar cu 0,1%.
Chiar dacă există o reducere relativă de 50% a riscului, este o diferență semnificativă? Merită luat medicamentul respectiv, mai ales dacă există efecte secundare asociate? Reducerea absolută a riscului oferă o imagine mai clară și-i ajută pe oameni să fie informați când iau decizii.
Studiul, publicat în revista Jama Internal Medicine, arată că reducerea absolută a riscului datorată statinelor este modestă, în comparație cu reducerea relativă. Reducerile relative ale riscurilor pentru cei care iau statine, în comparație cu cei care nu iau, au fost de 9% pentru deces, 29% pentru infarct și 14% pentru AVC. Dar reducerile absolute au fost de 0,8% (deces), 1,3% (infarct) și 0,4% (AVC).
Diferențe individuale
Un alt element este acela că studiile raportează rezultatele medii pe întreg numărul de participanți, nu rezultate individuale. Evident, riscul individual de boală al unui om variază în funcție de stilul de viață și alți factori. Riscul de boală cardiovasculară poate fi estimat online cu un calculator, un QRisk care ia în considerare factori ca greutatea, fumatul, tensiunea arterială, colesterolul și vârsta.
Probabilitatea ca o persoană să sufere de o boală cardiovasculară în următorii 10 ani este calculată ca procentaj. De exemplu, considerați că sunteți un bărbat supraponderal de 65 de ani care fumează, are tensiune mare și colesterol total. Poate avea un risc ridicat de boală cardiovasculară, în comparație cu o femeie de 45 de ani, nefumătoare, cu colesterol și tensiune ușor ridicate și fără alți factori. Dacă un medic ar trebui să le estimeze riscul de deces în următorii 10 ani, pentru bărbat ar putea fi de 38%, de exemplu, în timp ce pentru femeie de doar 1,4%.
Acum să luăm în considerare impactul administrării de statine pentru amândoi. Conform studiului, statinele ar reduce riscul relativ de deces cu 9%. În termeni absoluți, riscul pentru bărbat va scădea de la 38% la 34,6%, iar pentru femeie de la 1,4% la 1,3%.
Este necesar ca pacienții și medicii să se gândească dacă pentru aceste reduceri ale riscului merită făcut un compromis între beneficii și efectele negative, inclusiv acela de a lua zilnic o doctorie, posibil pentru toată viața – mai ales pentru oamenii cu risc scăzut, pentru care beneficiile sunt marginale. Oricum, oamenii percep diferit riscul în funcție de experiențele și preferințele proprii, ceea ce poate părea un lucru bun pentru unii fiind de mică valoare pentru alții.
Studiul evidențiază că pacienții și doctorii trebuie ajutați să ia decizii cu privire la tratamente pe bază de dovezi din toate studiile disponibile, prezentate într-o formă care să permită înțelegerea beneficiilor potențiale. A decide pe baza riscului relativ, care este mai impresionant numeric, în locul celui absolut, poate duce la supraestimări ale beneficiilor unor tratamente.
De exemplu, un studiu a constatat că medicii consideră un tratament ca fiind mai eficace și este deci mai probabil să-l prescrie atunci când beneficiile sunt prezentate în termeni relativi, nu absoluți, ai riscurilor. Un altul a constatat că majoritatea participanților ar fi de acord să fie investigați pentru cancer dacă li s-ar prezenta doar reducerile relative ale riscurilor, pe când doar puțini peste jumătate ar face-o dacă li s-ar prezenta reducerile absolute ale riscului.
Dacă vi s-au prescris statine, nu opriți medicația fără a vă întreba mai întâi doctorul. Pot fi benefice pentru profilul personal de risc. Dar dacă doriți o nouă evaluare, cereți medicului să vă prezinte reducerea absolută a riscului și apoi luați o decizie în colaborare.
Surse: The Conversation ,Jama
