Specia Homo sapiens are o istorie sexuala mai aventuroasa decat se credea pana acum si toata aceasta promiscuitate sexuala de acum mii de ani a lasat o amprenta de nesters asupra genomului uman, relateaza Reuters sambata, citata de Agerpres.

Reconstructie a capului unui neanderthalFoto: Wikimedia Commons

Oamenii de stiinta au declarat vineri ca o analiza a informatiei genetice a aproximativ 1.500 de oameni din locuri din intreaga lume a indicat cel putin patru episoade de incrucisare, cu zeci de mii de ani in urma, dintre care trei cu verii nostri apropiati neanderthalieni si unul cu o misterioasa specie umana disparuta, cunoscuta sub numele de omul de Denisova sau denisovan.

Oameni care traiesc pe insule ecuatoriale indepartate din Melanezia in Oceanul Pacific au reprezentat singura populatie despre care s-a constatat ca poseda mostenire genetica denisovana apreciabila. Acesti melanezieni, ca majoritatea populatiilor umane, au si gene mostenite de la neanderthalieni.

Cercetatorii au descoperit ca unele dintre genele mostenite de la aceste specii disparute au fost benefice pentru specia noastra. Multe sunt implicate in sistemul imunitar si probabil au ajutat la protejarea impotriva agentilor patogeni, iar altele joaca un rol important in biologia pielii si parului, a declarat geneticianul Joshua Akey de la Universitatea din Washington, care a ajutat la efectuarea studiului publicat in revista Science.

Cercetatorii au analizat secvente de ADN de la 35 de persoane care traiesc pe o insula nordica din regiunea Melanezia, in largul coastei Noii Guinee. S-a descoperit ca acesti melanezieni au o mostenire genetica de aproximativ 2% de la neandertalieni, plus o contributie genetica suplimentara de aproximativ 2% pana la 4% de la denisovani.

Populatiile non-africane studiate au avut aproximativ 1,5 pana la 4% mostenire genetica de la Neanderthal, a spus Akey. Populatiile africane nu au nici stramosi neanderthalieni, nici denisovani, pentru ca aceste doua specii nu au fost niciodata pe acest continent.

Omul de Denisova, descoperit in ultimul deceniu, este cunoscut doar gratie unui os al degetului mic si unor dinti gasiti intr-o pestera din nordul Siberiei.

Neanderthalieni robusti au prosperat in Europa si Asia intr-o perioada cuprinsa intre aproximativ 350.000 de ani in urma si momentul disparitiei lor rapide acum aproximativ 40.000 de ani.

Mai putine lucruri se cunosc despre denisovani. Dar faptul ca singurele ramasite cunoscute ale acestei specii provin din Siberia de Nord, iar contributia ei genetica este gasita la oamenii care traiesc departe, in Melanezia, sugereaza ca omul de Denisova a trait pe o arie geografica extinsa in Asia, a declarat Akey.

Antropologul D. Andrew Merriwether de la Universitatea Binghamton a declarat ca cercetatorii au gasit, de asemenea, in genomul uman urme genetice dintr-o a patra sursa, necunoscuta.

In concluzie, "aceste descoperiri prezinta o imagine a, probabil, cel putin patru specii de hominizi (specia noastra si speciile umane disparute) in viata in acelasi timp si a unor incrucisari in decursul ultimilor 100.000 de ani. Cu siguranta nu este un lucru la care majoritatea oamenilor se gandeau in urma cu zece ani", a spus Merriwether.