Slovenia a anuntat miercuri eclozarea unui pui de olm, o specie rara de salamandra care traieste in pesterile carstice de pe coasta adriatica, cunoscuta drept "pui de dragon". Zoologii asteapta ca alti circa 20 de pui sa eclozeze in zilele urmatoare, informeaza AFP.
In pestera Postojna, o minune din piatra si apa aflata nu departe de capitala Ljubljana, a fost construit un acvariu modern, vizitat anual de 700.000 de oameni care vor sa vada micile creaturi, salamandre de apa ce poarta si numele de proteus anguinus.
Pestera Postojna este una dintre cele mai mari pesteri din Europa, iar ouale de olmi care au inceput sa eclozeze au stat sub supraveghere inca din ianuarie, cu o camera in infrarosu atintita asupra lor.
Pestera Postojna / Foto: postojnska-jama.eu
Primul ou a eclozat marti: "Cu toate ca stiinta si cercetatorii nu ne-au dat aproape nicio sansa (...) am fost convinsi ca se va intampla!", au anuntat administratorii pesterii.
Olmii au capul plat, cu branhii roz stravezii, corpul prelung si picioare delicate. Pielea, care le acopera si ochii nedezvoltati, este nepigmentata, lasand sa se observe organele interne si oferindu-le o stralucire stranie. Seamana cu o "larva" de dragon, cu forma alungita, botulcu forma patratoasa si culoarea roz pal, de unde si numele.
Proteus anguinus / Foto: postojnska-jama.eu
De-a lungul vietii, care se poate intinde pe un secol, "puii de dragon" pot ajunge pana la o lungime de 35 de cm.
Animalul traieste exclusiv in apele din pesterile carstice care impanzesc zona.
Découvrez le protée anguillard, l'étrange ''dragon'' des abysses par Gentside Découverte
Zoologul Saso Weldt povesteste si de unde vine numele de "pui de dragon". Oamenii din zona "vedeau proteus cand animalele erau maturate de apa afara din pesterile inundate. Pentru ei, era clar ca este vorba despre pui de dragoni si nimeni nu indraznea sa intre in aceste pesteri".
Legenda, pusa pe hartie in secolul al XVII-lea de catre savantul sloven Valvasor, era sustinuta si de norii de ceata care ieseau uneori din pesteri, asemanatori cu fumul dragonilor, subliniaza Weldt.
Stiinta a stabilit ca dragonii nu exista, insa proteus ramane un animal unic pe aceasta planeta.
"Este cel mai mare animal de pestera si cel mai mare pradator de pestera din lume", explica Weldt. Se hraneste cu micro-crustaceele din pesteri, insa resursa este limitata, astfel incat "poate sa stea nemancat timp de 10 ani, si traieste pana la o suta de ani".
Eclozarile asteptate zilele urmatoare sunt cu atat mai importante cu cat femela de olm depune oua "o data la 6 - 10 ani", iar asta s-a intamplat intr-un acvariu. "Nimeni nu a gasit vreodata oua de proteus in natura", arata zoologul.
Dintre cele 60 de oua translucide din acvariul instalat in pestera Postojna, 22 de oua sunt considerate viabile in acest stadiu.
Oua de proteus anguinus / Foto: postojnska-jama.eu
Este supranumit "micul peste uman" de catre sloveni, din cauza culorii rozalii a pielii, provocata de lipsa de lumina. Olmii dispun insa, inca de la eclozare, de un simt al mirosului foarte dezvoltat, indispensabil pentru a gasi hrana in intuneric total.
Desi a fost transplantat experimental in cateva pesteri carstice din Franta, proteus anguinus nu traieste in mod natural decat in Slovenia si in cateva regiuni invecinate din Croatia si Bosnia-Hertegovina.
Puiul de dragon este, de multa vreme, simbolul national al Sloveniei, figurand pe moneda nationala din 1991 si pana la adoptarea euro.
Specia este clasata drept "vulnerabila" pe lista rosie a Uniunii Internationale pentru Conservarea Mediului. "Reprezinta dovada ca trebuie sa protejam calitatea acestor ape. Daca isi pierd puritatea, proteus si toate speciile care traiesc in apele din pesterile carstice ar putea sa dispara", noteaza Weldt.
Dušan Jelić, presedintele Institutului Croat pentru Biodiversitate a povesrit pentru The New Yorker ca olmii sunt un indicator pentru schimbarile ecosistemului: "Toata lumea ii leaga de apa curata". In trecut, cand satenii gaseau un olm ratacit, "il inapoiau dragonului, pentru ca dragonul era responsabil pentru apa". Daca pierzi unul (din elemente), probabil ca il pierzi si pe celalalt, spune jelic.
1
4
