Oamenii de Neanderthal, si nu Homo Sapiens, au creat primele forme de arta, arata un studiu pornind de la picturile, desenele si scoicile descoperite in trei pesteri din Spania. Sunt cele mai vechi manifestari artistice din lume, de cel putin 64.000 de ani, iar datarea printr-o metoda sofisticata a aratat ca sunt realizate cu cel putin 20.000 de ani inaintea venirii omului modern in Europa. Sunt insa arheologi care spun ca trebuie sa fim prudenti cand este vorba de datarea unor forme atat de vechi de arta si ca este nevoie de mai multe dovezi.
Doua studii publicate in Science si Science Advances pleaca de la picturi in forma de scara, de la desene cu carbune si de la margele din scoici descoperite in trei pesteri din Spania si analizate printr-o metoda speciala de datare Uraniu-thorium (U-Th) prin care se poate spune cat de veche este "crusta" de carbon care acopera aceste prime dovezi de arta.
Rezultatele au aratat ca in toate cele trei locuri sunt desene de cel putin 65.000 de ani vechime, iar in pestera Cueva de los Aviones au fost gasite margele perforate din scoici, dar si urme de pigmenti ce dateaza de acum 115.000 de ani.
"Descoperirile de la Cueva de los Aviones reprezinta cele mai vechi obiecte ornamentale de uz personal gasite oriunde in lume", spune João Zilhão, arheolog la Universitatea din Barcelona si co-autor la unul dintre studii.
"Sunt descoperiri cu 20.000-40.000 de ani mai vechi decat orice altceva similar din Africa. Si clar obiectele au fost facute de Neaderthalieni. Este nevoie sa spun mai mult?", adauga el.
Autorii studiilor sugereaza ca oamenii de Neanderthal nu doar ca nu au fost niste brute fara creier, ci ca au fost egali cognitivi cu Homo Sapiens. Zilhão spune ca nu exista diferente intre Neanderthal si Homo Sapiens "Oamenii de Neanderthal sunt si ei Homo Sapiens", este concluzia lui Zilhão, care va fi contrazis de multi specialisti.
Alti experti spun ca trebuie sa fim prudenti si ca este nevoie sa fie adunate mai multe tipuri de dovezi. Picturile si diversele imagini ce pot fi catalogate ca fiind exprimare artistica trebuie legate si de prezenta omului de Nenderthal si deci este nevoie si de gasirea unor oseminte in zona.
Descoperirile din ultimii ani arata ca cele doua specii (Neanderthalienii si oameni moderni) nu au trait complet separat, ci s-au incrucisat, chiar daca intr-o mica proportie, cel mai probabil atunci cand primii oameni au inceput sa emigreze din Africa.
Se crede ca Neanderthalienii au disparut acum 39.000-41.000 de ani din Europa, insa au contribuit cu 1-3% la genomul oamenilor care traiesc in Eurasia de azi.
Datorita unei descoperiri facute in Romania acum 16 ani, cercetatorii au putut dovedi in 2015, dupa mai multi ani de studii genetice, ca Omul de Neanderthal si oamenii moderni s-au incrucisat timp de cateva mii de ani in Europa. Un om care a trait acum 40.000 de ani pe meleagurile noastre a avut stramosi Neanderthalieni cu doar 200 de ani inainte, iar intre 6 si 9% din genomul sau vine de la Omul de Neanderthal.
In 2002 arheologii timisoreni au descoperit in Pestera cu Oase din judetul Caras-Severin mandibula celui mai vechi om modern din Europa (de acum 40.000 de ani). Descoperirea a fost catalogata de oamenii de stiinta ca fiind un noroc urias datorita informatiilor care au derivat din ea.
Din punct de vedere evolutiv, neanderthalienii sunt cea mai apropiata ruda a omului. Aparuti in urma cu 450.000 de ani, au populat Eurasia, dar au disparut acum 25.000 - 30.000 de ani, in momentul in care omul modern, cel pe care il denumim Cro-Magnon, si-a inceput expansiunea mondiala din Africa.
Surse: National Geographic, Guardian, ScienceMag
0
7
