Despre agenți patogeni străvechi și alte drame ● Copilul care învață limbi străine va fi mai inteligent ● Vine vaccinul împotriva bolii Lyme! ● La pescuit de meteoriți

Science reportFoto: Profimedia Images

• Despre agenți patogeni străvechi și alte drame Coincidență sau nu, că tocmai trecem noi printr-o pandemie, încep să apară dovezi că și ăia din trecut, dacă scăpau de schimbările climatice de la vremea respectivă, că îi loveau și din astea, dădea pandemia peste ei de vorbeau singuri, asta dacă mai apucau. Așa se face că în revista de specialitate, Current Biology, ni se înfățișează un studiu în care se subliniază că într-o peșteră din insula Creta, Hagios Charalambos, au fost descoperite tulpini de la agenți patogeni foarte periculoși, în dentiția câtorva schelete umane de acolo. Fosilele au pe la 4.000 de ani, provin din Epoca Bronzului, și se pare că aparțin unor indivizi care au fost infectați cu Yersinia pestis, bacilul care provoacă ciuma, și cu Salmonella enterica, o bacterie care duce la febră tifoidă. Cum ar veni, vai de viața ălora, că un vulcan le mai lipsea și le aveau pe toate. Așa or fi zis și ei dar, pușchea pe limbă, vulcanul chiar i-a lovit nu după multă vreme. Asta e, când e să meargă rău, merge până la capăt, nu te pui în contra destinului. Ei bine, plecând de la descoperirea cu pricina, autorii studiului extrapolează și spun că asta ar cam fi cauza declinului Imperiului Akkadian și a Egiptul din Vechiul Regat căci, zic ei, atunci se înregistrează un declin al populației în ambele zone. Șopârlița vine însă la final. Respectiv, tulpinile alea de agenți patogeni descoperite în Creta reprezintă variante dispărute ale bacilului, respectiv bacteriei. Cum ar veni, habar n-avem dacă erau extrem de infecțioase sau nu. Dacă au ajuns din Creta la akkadieni sau egipteni iar nu există dovezi clare. În concluzie, hai că v-au rupt gura cu studiul ăsta!

• Copilul care învață limbi străine va fi mai inteligent. Veste bună pentru toată lumea! Dacă țineți cu tot dinadinsul ca odrasla voastră să ajungă un mic Einstein, iată o soluție salvatoare! Nu trebuie decât să învețe limbi străine. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Nu contează că la el „mama” e „mama”, „apa” e „apa” și „tata” e „caca”. Voi să îl învățați să spună asta și în alte limbi! În sensul ăsta, o echipă de cercetători americani de la Universitatea din Washington a efectuat o serie de teste pe 16 bebeluși și a observat lucruri interesante. Respectiv, prin intermediul magnetoencefalografiei, ei au reușit să identifice ce părți ale creierului sunt activate când subiecților li s-a vorbit în mai multe limbi. A fost vorba de acele părți ale cortexului responsabile de luarea deciziilor, rezolvarea problemelor, pe scurt a funcțiilor executive. Iar asta nu poate fi decât de bine, căci funcțiile astea sunt decisive pentru succesul la școală și în viață, zic aceeași cercetători. Unde mai pui că există deja studii care arată că învățarea unor limbi străine reduce riscul apariției unor boli ca demența sau Alzheimer. Cum ar veni, nu există efecte secundare. În concluzie, la școală cu ăla mic, că o să-i prindă bine! Asta, evident, în caz că nu sunteți din ăia cu pile sus puse și o puteți rezolva și altfel.

• Vine vaccinul împotriva bolii Lyme! O altă veste bună, că de alea rele sunteți deja sătui, vine de la Centrul pentru Prevenția și Controlul Bolilor din SUA. Oamenii ăștia ne anunță că Pfizer, faimoasa companie biofarmaceutică, în colaborare cu o companie franceză, Valneva, a trecut deja de faza a doua a testării unui vaccin împotriva bolii Lyme și se pregătește pentru o ultimă etapă, una în care vaccinul va fi testat pe circa 6.000 de voluntari, atât adulți cât și copii. Foarte frumos! Ei mai spun că vaccinul, botezat VLA15, se administrează în trei doze, pe o perioadă de cinci până la nouă luni, urmate de o nouă doză „booster” după alte 12 luni. Cică ar trebui să fie gata până la finele anului, ceea ce înseamnă că nu e cazul încă să vă duceți să vă tăvăliți prin iarbă infestată cu căpușe. Mai aveți și voi răbdare până rezolvă ăștia cu vaccinul. Cât despre căpușe, astea proliferează se pare pe fondul încălzirii globale deci, până la urmă, ia mai stați voi și pe acasă, nu mai umblați aiurea brambura pe unde nu e voie.

• La pescuit de meteoriți Prin anul 2014, zic niște cercetători de la Harvard citați de LiveScience, un meteorit care își avea originea în afara sistemului nostru solar a picat în ocean, undeva pe la vreo 160 de km de Papua Noua Guinee. Și a picat cu o energie echivalentă cu 1% din cea a bombei de la Hiroshima, că așa le place cercetătorilor să facă tot felul de comparații din astea, ca să fie știrea mai interesantă. Probabil că o să spuneți: Ete, fleoșc! Fix cum a făcut și meteoritul când a picat. Ei, uite că nu e chiar așa! Botezat CNEOS 1014-01-08, meteoritul ăsta ar fi singurul de până acum care ar proveni dintr-o zonă așa de îndepărtată. Ar mai fi fost un obiect asemănător, botezat „Oumuamua”, care a trecut prin sistemul nostru solar prin 2017 dar, slavă Domnului, nu a picat la noi, că era ditamai magaoaia. Cercetătorii amintiți zic că ăsta, adică CNEOS, ar fi compus în mare parte din fier, ceea ce ar ajuta la pescuirea lui cu ajutorul unui magnet. Inclusiv bucățile milimetrice desprinse din el. Magnetul va fi lansat la 1,7 kilometri adâncime, într-un proiect numit Galileo, și se vor plimba ăia cu el pe fundul oceanului vreo 10 zile. Care ați mai fost la pescuit, știți că așa se face, schimbi locul ca să ai succes. Fix asta intenționează și ăștia să facă, deși sculele lor de pescuit și toată expediția se duce binișor spre 1,6 milioane de dolari. Au cârâit unii pe acolo că e cam scump, dar le-au închis cercetătorii gura când le-au explicat cam cât costă să prinzi un obiect din ăsta direct în spațiul cosmic. Peste un miliard de dolari. Deci, chilipir curat ce fac ei acum. Asta înseamnă arta negocierii. Ce vor afla ei din inițiativa asta vă vom spune când aflăm și noi. Dar o să mai dureze, nu stați cu gura căscată pe telefon sau calculator! Cum ziceam, vă dăm noi un semn când o fi.