Fuziune nucleară, nu la noi ci`n altă țară ● James Webb e mic copil! Ne vom trage un telescop și mai tare ● Maimuțele din Bali redefinesc Epoca de Piatră ● Un nou dinozaur bizar, că de aia normali sunteți sătui

Laborator de biologieFoto: Profimedia Images

• Fuziune nucleară, nu la noi ci`n altă țară. În ce țară? În SUA. Mai precis, cercetătorii de la National Ignition Facility au anunțat că suntem mai aproape cu un pas de visul de decenii de a reuși fuziunea nucleară. Cum ar veni, să avem energie să ne punem și în cap. E adevărat, e vorba de un pas foarte mic, ba care s-a petrecut acum fix un an, dar tot e ceva decât nimic. S-a aflat acum că abia recent au publicat oamenii rezultatele. Gândiți-vă că sunt peste o mie de semnatari. Doar numele ăstora și tot le-a luat o grămadă. Numai cine n-a scris bibliografie de să îi iasă pe nas nu știe ce înseamnă. În fine. Fuziunea nucleară e sursa de energie din stele. Așa funcționează ele. Dacă am reuși să reproducem procesul, ne-am umple de energie. Ce-au reușit ăștia în premieră a fost doar să obțină o cantitate de energie mai mare decât aia livrată de laserul care ar trebui să pună lucrurile în funcțiune. Cum au zis ei, au reușit o „aprindere”. Acum, cantitatea de energie produsă ar fi suficientă să faci un ceai. Nu e mare scofală, dar lasă că e bună și aia. La cât s-a scumpit curentul, nu mai face nimeni nazuri.

• James Webb e mic copil! Ne vom trage un telescop și mai tare. Nu știu dacă ați remarcat dar, de vreo câteva luni încoace, au tot apărut fotografii în mediul online făcute de telescopul spațial James Webb. Galaxii, planete, chestii din astea, ce n-a văzut omenirea neam de neamul ei la așa rezoluție. Apropo de omenire, ea e o amantă cam crudă. De ce? Păi nici nu s-a lansat bine telescopul James Webb, grație eforturilor agențiilor spațiale din SUA, Canada și Europa, prescurtat NASA, CSA și ESA, că ne vom trage unul și mai tare. Nu noi românii, stați calmi! Noi n-avem bani nici de întreținere. Lumea bună își trage telescop nou. Dar, na, ne bucurăm și noi privind printre șipcile de la gard, că or să ne dea și nouă poze să ne uităm la ele când or fi gata. Când spunem lumea bună ne referim la SUA, Australia, Brazilia și Coreea de Sud. Chile, de asemenea, s-a introdus în echipa câștigătoare cu locul de amplasare. Deci, asta este. Țările alea dau banul, Chile pune la dispoziție câteva Ha de teren extravilan, nu mai lipsesc decât niște extratereștri ca să strige „Păsăricaaa!” la poză. Dacă nu avem extratereștri, zic inițiatorii proiectului că ne mulțumim cu imagini de la primele galaxii din Univers, cu niscai prim-planuri cu planete locuibile, cu vreo câteva găuri negre sau, dacă se poate, să ne luminăm cum stă treaba cu materia întunecată din spațiu. Cam asta se așteaptă de la cel mai mare telescop construit vreodată și botezat Uriașul Magellan. V-am da și dimensiunile telescopului, dar le ce vă ajută? Nu e ca și cum ați ști pe de rost dimensiunile celorlalte telescoape. Contează că ăsta va fi cel mai mare, cel mai tare, și cu o rezoluție ce n-a văzut Parisul. Ah, nu vă grăbiți cu pișcoturile și șampania că mai durează. Cât? Nu se știe! Dar băieții ăia de acolo tocmai au primit un cec în valoare de peste 250 de milioane de dolari, deci nu va dura prea mult. Vă anunțăm noi când e gata.

• Maimuțele din Bali redefinesc Epoca de Piatră. Ultima dată când s-au apucat niște maimuțoi să inventeze scule de piatră n-a ieșit foarte bine. Mă rog, a ieșit bine pentru noi, că suntem azi aici. Pentru planetă n-a fost chiar cea mai fericită perioadă din existența ei. Și când spunem asta, gândiți-vă la câte nenorociri a văzut Terra! De la bombardamentul primordial al meteoriților, la supernove, supervulcani, tsunami și până la evoluțiile recente ale naționale de fotbal a României, tot ce vă poate trece mai rău prin minte, planeta asta a văzut deja. Ei bine, printre relele astea suntem și noi, omenirea. Dar asta o știți deja, nu e un secret. Te și miri cum de nu s-a dus până acum biata Terră să se ascundă în vreun colț de galaxie, unde să nu o vadă nimeni, cu așa rușine pe capul ei. Problema e că nici viitorul nu sună prea bine, dacă zici că ștergi omenirea din ecuație și lași altă specie să calce în ea de inteligență. Păi cum să sune? N-ați auzit de fac macacii din Bali? Cică există sute de înregistrări cu maimuțe din specia asta (Macaca fascicularis) făcând sex cu pietre. Așa zice New scientist. Atât le-a dus pe ele mintea, să facă jucării sexuale din pietre. Păi la astea sunt bune pietrele? Sunt bune să faci unelte, să faci arme, să îți dai în cap cu ele, treburi de genul ăsta. Dar, după mintea lor pare să fie altfel. Că sunt femele, că sunt masculi, le veți chițăind de fericire, cu ochii dați peste cap și limba scoasă, în timp ce se freacă de pietre de zici că tocmai și-au descoperit marea iubire. Și o mai și descoperă de câteva ori pe zi. Te ia și groaza când te gândești cum ar evolua hedoniștii ăștia. În concluzie, abandonați planeta, oameni buni! Ceva clar nu a funcționat de-a lungul procesului nostru evolutiv.

• Un nou dinozaur bizar, că de aia normali sunteți sătui. Un dinozaur cât o pisică, țepos și bizar a fost descoperit în Patagonia. Până să explicăm care e treaba cu el, să ne oprim puțin la aspectul cu bizareria. Pe asta nu am înțeles-o, sincer, niciodată. Ori de câte ori se găsește câte un dinozaur nou, trebuie să fie vreunul care să scrie că e bizar. Cum adică bizar? Adică toată viața ta ai ieșit la păscut cu diplodocii, ai muls stegozaurul când venea de la pășune, ai făcut curat în iesle la brontozaur și ai ieșit cu T-Rex-ul în parc ca să agăți mămici singure. Apoi, dintr-o dată, apare un dinozaur cum nu ai mai văzut nici tu, nici alții, de zici că e bizar de nu se poate. Să fim serioși (Ahem!), dar noi nu cunoaștem nici 1% din diversitatea dinozaurilor. Avem doar vreo 700 de specii identificate până acum. Și astea se întind pe mai bine de 150 de milioane de ani. În prezent, numai specii de mamifere sunt peste 5.400. You do the math! În fine! Ce e așa interesant la șocâtele ăsta nou descoperit? Păi, în primul rând, arată ca o rudă primitivă a stegozaurului sau a altora de genul lui. Problema e că specimenul cât mâța, botezat Jakapil kaniukura ca să îl rețineți mai ușor, a trăit la zeci de milioane de ani după ce stegozaurii și alții din familia lui erau deja oale și ulcele. Respectiv, a trăit în Cretacic, cam atunci când vine meteoritul și se alege praful de tot. Concluzia? Tocmai s-a descoperit o linie complet nouă de dinozauri, de care nimeni nu avea habar. Iar asta chiar e o știre demnă de Nature, că fix acolo s-a și publicat studiul.