Cei mai mari specialiști în clonări lovesc din nou! ● O cometă gigantică se îndreaptă către Soare ● Străvechea scriere a amoriților, veche de peste 4.000 de ani, tocmai a fost descifrată
Cei mai mari specialiști în clonări lovesc din nou!
Despre compania Colossal Biosciences din SUA, înființată acum vreo doi ani cu scopul de a aduce la viață animale dispărute (inițial mamutul, apoi și tigrul tasmanian), am mai scris noi pe aici și am explicat cum stă treaba cu misiunea lor. Acum, după succese fulminante, ei anunță un nou proiect de anvergură. Mai precis, vor să readucă la viață și păsările dodo.
Să explicăm puțin succesele de până acum. Atunci când au anunțat că se înființează cu scopul de reînvia mamuții, specialiștii în clonare de acolo au strâns în timp record suma de 60 de milioane de dolari, în special de la investitori privați. După doar câteva luni, au anunțat că vor să cloneze și trigul tasmanian, o altă specie dispărută. Iar suma din conturi a crescut vertiginos la 150 de milioane de dolari. Nu a trecut niciun an, iar băieții ăia anunță treaba cu păsările dodo. Un nou succes, căci au ajuns la 225 de milioane de dolari strânși. Ca să nu mai vorbim de faptul că, de fiecare dată, țin prima pagină a revistelor și ziarelor de mare tiraj. Cam ăsta este succesul, căci de clonat nu au clonat nimic până acum și s-ar putea să vi se lungească vouă urechile până veți vedea ceva clonat pe acolo. Poate niște carduri.
Deocamdată, spun americanii, au reușit să secvențieze genomul păsărilor dodo dintr-un exemplar fosil din Danemarca. Asta a fost tot. Pasul următor, zic ei, este să compare genomul păsării cu al rudelor dispărute sau încă în viață, astfel încât să identifice mutațiile care au determinat apariția păsărilor dodo. Bazate pe ele, specialiștii amintiți vor să le izoleze și să le introducă într-un ou al unei păsări existente, asta după ce au golit oul de alte informații genetice care nu le mai trebuie lor în procesul ăsta.
Dacă ați auzit de agronomul Trofim Lîsenko, cel care voia să transforme grâul în orz, apoi orzul în orzoaică, totul prin inginerii genetice, cam așa sună și proiectul american de azi.
Alți specialiști, ceva mai cerebrali, spun că mai bine ar fi folosit banii ăia ca să protejeze speciile deja existente, în timp ce alții spun că, și dacă le iese ceva, numai pasăre dodo nu o să fie. Poate cei mai realiști dintre cercetători pun punctul pe i și o spun pe aia dreaptă, adică mai bine beau banii.
Apropo, costurile estimative ale unei potențiale clonări a unui mamut ar fi de 5 milioane de dolari, bani pe care, sincer, i-ar da în secunda doi orice cazino din Las Vegas, numai ca să strângă milioane de vizitatori. Reușesc ei asta cu tigri siberieni, darămite cu un mamut viu. Dar, asta e, știu și ăia că nu poți păcăli lumea cu elefant ceva mai păros, și nici cu hibrizi care nu au în comun cu animalul original decât, cel mult, numele.
O cometă gigantică se îndreaptă către Soare
Observată încă din 1986 de către un astronom pe nume David Machholz, o cometă cu un diametru de circa 6 kilometri se îndreaptă vertiginos spre Soare și a cam ajuns la partea finală a călătoriei sale. În ultimii ani, cometa botezată 96P/Machholz 1 a fost ținută sub observație de Agenția Spațială Europeană prin intermediul sondei spațiale SOHO (Solar and Heliospheric Observatory).
Ideea cu cometa asta este că are șanse foarte mari să provină din afara sistemului nostru solar. Asta după ce o analiză chimică a gazului lăsat în urmă de cometă sub acțiunea radiațiilor solare a arătat că este unul sărac în carbon și alte chimicale care se regăsesc în cometele noastre autohtone. De aici și concluzia că nu e de pe la noi.
Din calculele astronomilor, cometa a fost aruncată din sistemul ei solar de gravitația unei planete gigant. Apoi, după o călătorie îndelungată care e posibil să fi însumat milioane de ani, Jupiter i-a mai dat un brânci, iar cometa a ajuns ieri, 31 ianuarie, la o distanță față de Soare de trei ori mai mică decât cea dintre Soare și Mercur.
La o astfel de distanță, cele mai multe comete ar fi fost deja distruse de radiațiile solare, însă 96P/Machholz 1, dat fiind faptul că e atât de mare, a rezistat eroic până acum. Există și opinia conform căreia cometa s-ar fi format nu în alt sistem solar, ci la marginea sistemului nostru, o zonă prea puțin studiată și înțeleasă până acum. Oricum, una peste alta, e bine că s-a dus unde s-a dus și nu i-a dat prin cap să vină spre noi, că se cam termina cu admirația.
Străvechea scriere a amoriților, veche de peste 4.000 de ani, tocmai a fost descifrată
Un echivalent al faimoasei „Pietre Rosetta”, constând în două tăblițe de lut descoperite în Irak acum circa 30 de ani, a dus la descifrarea unei scrieri misterioase, veche de mai bine de patru milenii. Atât de misterioasă, că unii lingviști și specialiști în istoria Orientului Mjlociu nici măcar nu credeau că ea a existat.
Din fericire, cele două tăblițe erau pline cu semne cuneiforme, atât în scrierea amorită, cât și în cea akkadiană, cea pe care oamenii de știință o cunoșteau deja. Cumva, fără să se știe cum, ele au ajuns într-o colecție privată din SUA, dar nu intrăm acum în detalii neinteresante. Cert este că prezența lor a fost semnalată în anul 2016, iar doi cercetători din Germania, respectiv Anglia, au primit acordul să le studieze.
Așa s-a aflat că tăblițele erau practic un fel de ghid de conversație pentru a ajuta comunicarea între akkadieni și amoriți. Ceea le-a făcut misiunea și mai ușoară celor doi specialiști, Manfred Krebernik și Andrew George pe numele lor. Ele conțin formule de întâmpinare, sfaturi practice, date despre zei șamd.
Acum, cine erau amoriții? Erau un popor biblic, înrudit cu canaaniții, adică fenicienii, după cum au fost numiți de către grecii antici. Apar menționați și în Vechiul Testament ca având niște conflicte cu israeliții. Ei ar fi trăit la vest de Eufrat și au fost descriși ca un popor mai degrabă nomad, dar despre care se știu extrem de puține lucruri.
Au avut niște altercații cu populațiile din Orient de la acea vreme, adică acum aproape 4.400 de ani, și au dispărut acum circa 3.900 de ani, după ce au fost asimilați de culturile locale. Cu ocazia asta, avem șanse să aflăm mai multe despre ei și ce a fost odinioară. Important este să aflăm prin ce colecții se mai află tezaurul lor cultural.
Pentru mai multe informații din lumea științei ne găsiți și pe noua noastră pagină de Facebook HotNews.ro Science. Suntem la doar un click distanță.
Sursa foto: profimediaimages.ro
