​Ești o persoană matinală? Mulțumește-le neanderthalienilor! ● De ce părul creț ar fi un avantaj evolutiv? ● Semafoarele ar putea avea o a patra culoare în viitor

obosealăFoto: - / Wavebreak / Profimedia

Ești o persoană matinală? Mulțumește-le neanderthalienilor!

Pe lista lucrurilor pe care le-am moștenit de la Homo neanderthalensis, vărul nostru evolutiv, se adaugă și genele care ne ajută să ne trezim voioși și proaspeți de dimineață. Sau, mai degrabă, de la acei Homo sapiens care s-au trezit de la prima oră pentru a crea urmași hibrizi cu neanderthalienii.

Cel puțin asta susțin cercetători de la vreo trei universități americane într-un studiu publicat în revista bioRxiv, cu mențiunea că studiul se află încă în etapa „preprint”, adică așteaptă confirmările din partea altor specialiști și editori.

Conform studiului, strămoșii noștri direcți, adică Homo sapiens, s-au confruntat cu un mediu diferit atunci când au ajuns din Africa în Europa. Mai exact, cu o variabilitate mai mare a orelor de noapte și de zi, în funcție de anotimpuri, față de ceea ce știau ei din Africa natală.

Încrucișându-se cu neanderthalienii, au căpătat abilitatea de a-și regla ritmul circadian în funcție de noul mediu și noile schimbări. Mai spun cercetătorii citați că au descoperit nu mai puțin de 16 gene arhaice responsabile de reglarea ritmului circadian pe care noi le-am fi moștenit de la neanderthalieni.

Acum, nu putem să omitem din vedere faptul că inclusiv specialiștii cu pricina afirmă că nu au idee cum ar fi trezitul devreme un avantaj evolutiv. Deci, luați și voi cu o doză de scepticism informația asta! Nu de alta, dar pică precum nuca în perete cu un studiu mai vechi care spunea că neanderthalienii hibernau, deci dormeau până ieșea apă sub ei.

Apoi, nici Homo sapiens ăia nu au sărit din Africa în Europa brusc, cu ochii mijiți de somn. Au petrecut câteva zeci de mii de ani prin Orientul Mijlociu și Asia unde ar fi avut tot timpul să se acomodeze, cu sau fără neanderthalieni matinali. Și încă ceva, nici ipoteza originii africane nu e chiar bătută în cuie.

De ce părul creț ar fi un avantaj evolutiv?

De-a lungul procesului evolutiv care ne-a făcut ființele inteligente de astăzi, oamenii au pierdut o mare parte a părului corporal. Nu tot, dar aproape tot. Rămășițe de la ce era odată se mai văd astăzi pe alocuri dar, mai ales, pe cap. O trăsătură evolutivă pe care oamenii de știință au tot încercat să o explice de mai bine de 150 de ani, de când au convenit că Terra nu are chiar 6.000 de ani.

Ei au plecat de la una dintre ipotezele cele mai larg folosite, anume că podoaba noastră capilară a rămas neatinsă pentru că ne-ar fi ajutat pe noi să ne protejăm de căldura solară. Implicit, pierderea părului corporal și păstrarea celui de pe cap au venit la pachet cu mersul biped.

Pentru a verifica această ipoteză, mai mulți specialiști americani și englezi au testat diferite tipuri de peruci pe un manechin, pentru a observa cu resping acestea căldura.

A reieșit că perucile cu păr creț sunt cele mai eficiente din acest punct de vedere. De aici și această trăsătură care este o raritate printre speciile sălbatice. Părul cârlionțat permite scalpului să „respire” mai bine, în timp ce îl protejează de soare. Asta se traduce prin abilitatea de a face mai mult efort înainte de a avea nevoie de o pauză de răcorire cu puțină apă sau umbră.

Pe măsură ce oamenii s-ar fi îndepărtat de zonele tropicale, părul lor și-a pierdut din ondulații, dar tot a rămas acolo căci încă era nevoie de el. Studiul a fost publicat tot în revista bioRxiv și este tot în stadiul de „preprint”.

Semafoarele ar putea avea o a patra culoare în viitor

Pe măsură ce tot mai multe mașini autonome vor intra în uz, circulația pe carosabil s-ar putea să devină un chin, în sensul că traficul se va aglomera și, neavând la cine să mai zbiere ca să se calmeze, șoferii vor crea ambuteiaje și blocaje de nedescris.

Pentru a evita astfel de situații nedorite, o echipă de cercetători de la Universitatea din Carolina de Nord, SUA, au publicat în studiu în care explică de ce este nevoie de o a patra culoare la semafor.

Această culoare ar fi cea albă (da, știm, albul nu e o culoare, ci o nuanță). Ea s-ar adresa strict șoferilor pe persoană fizică, nicidecum mașinilor autonome. Mașinile autonome comunică oricum între ele, deci nu ar avea nevoie de ea. Această culoare s-ar aprinde în momentul în care șoferii primesc indicația de a urma mașina din față.

În acest fel, au arătat simulările computerizate, traficul ar deveni mult mai fluid și ar permite autoturismelor să iasă din intersecții fără să mai creeze ambuteiaje. Mai mult, ar reduce simțitor consum,ul de carburanți. Odată ce numărul vehiculelor autonome ar scădea sub 30% din totalul celor prezente într-o intersecție, șoferii s-ar putea coordona din nou doar cu ajutorul celor trei culori clasice ale semaforului.

Deocamdată, această propunere rămâne doar la stadiul de... propunere. Autorii studiului publicat în revista IEEE Transactions on Intelligent Transportation Systems recunosc că implementarea acestui sistem ar costa enorm dar, zic ei, poate că un program pilot ar convinge autoritățile că așa e mai bine.

Pentru mai multe informații din lumea științei ne găsiți și pe noua noastră pagină de Facebook HotNews.ro Science. Suntem la doar un click distanță.

Sursa foto: profimediaimages.ro