Se îndrepta Terra în mod natural spre o răcire sau o încălzire globală? Nimeni nu știe ● Oamenii nu hibernează, dar au nevoie de mai mult somn iarna ● De ce se țin cimpanzeii de mână?
Se îndrepta Terra în mod natural spre o răcire sau o încălzire globală? Nimeni nu știe
E cert că, de la Revoluția Industrială încoace, temperaturile globale au crescut. Știm asta pentru că au existat măsurători. Iar în ultimul secol, temperaturile globale au crescut, în medie, cu aproximativ 1 grad Celsius. Bun, dar ce a fost înainte de asta? Se pare că răspunsul este mai dificil decât ar părea.
Până prin anii `70 ai secolului trecut se vorbea despre răcirea globală, o oscilație climatică menită să ne ducă aproape de o nouă perioadă glaciară, din moment ce, tot în medie, perioadele calde, interglaciare, așa cum este Holocenul în care trăim prezent, durau în medie cam 10.000 de ani. Ipotetic, acțiunea omului a dus la accelerarea procesului de încălzire globală, schimbând cursul natural al lucrurilor. Dar oare chiar așa a fost?
Pentru a afla răspunsul, doi cercetători de la Universitatea din Arizona au pus pe hârtie, în revista Nature, cam tot ce se știe despre clima de acum 11.700 de ani (începutul Holocenului) și până în prezent. Evident, neexistând măsurători de specialitate pentru cea mai mai mare parte a acestui interval, cei doi au fost nevoiți să se bazeze pe două metode diferite.
Prima, cea a indicatorilor naturali: inelele copacilor, sedimente marine, foraminifere, mostre din ghețari, stalagmite șamd., toate acestea conținând date privind oscilațiile climatice din trecut. A doua metodă, cea a modelelor climatice, simulări computerizate și matematice care iau în calcul fenomenele produse în atmosferă, hidrosferă, biosferă și alte sfere, totul pentru a prezenta un tablou general al oscilației temperaturilor.
Rezultatul nu a fost unul care să lămurească pe cineva. În sensul că avem două răspunsuri diferite, ba chiar diametral opuse. Indicatorii naturali arată că un vârf al încălzirilor a avut loc acum circa 6.000-2.000 de ani, urmat de o răcire graduală, lentă, până prin secolul al XIX-lea. Pe scurt, acum 6.000 de ani era cu 0,7 grade Celsius mai cald ca azi.
Pe de altă parte, modelele climatice arată o încălzire ușoară dar constantă începând de acum circa 10.000 de ani, momentul care coincide cu apariția agriculturii. Care din ele este cea bună? Asta mai trebuie să așteptăm până om afla.
Oamenii nu hibernează, dar au nevoie de mai mult somn iarna
Acum vreo doi ani, un studiu controversat semnat de niște cercetători greci și spanioli (culmea, unul dintre ei este chiar un nume mare în lumea preistoricienilor, Jean-Louis Arsuaga) făcea vâlvă, aducând în discuție posibilitatea ca oamenii de neanderthal, în variantele lor primitive, să fi fost capabili să hiberneze.
Puțin probabilă această ipoteză, dar ea a rămas. Cât despre Homo sapiens, atât cei din trecut, cât mai ales ce de azi, știm sigur că nu hibernează nici măcar unul. Mai dorm unii de ai putea jura că au intrat în hibernare dar, nu, nu e cazul să dăm astfel de verdicte științifice.
Interesantă a fost însă concluzia unor profesori germani de la Universitatea de Medicină din Berlin care, într-un studiu publicat în Frontiers in Neuroscience, susțin că tiparul somnului la oameni se modifică în funcție de anotimp. Mai exact, iarna dormim mai mult. Sau, cel puțin, avem nevoie de mai mult somn.
În acest scop, cercetătorii cu pricina au analizat un eșantion de 188 de persoane cu dereglări de somn. Le-a ieșit că, în ciuda insomniilor, toți cei analizați au tins să doarmă cu o oră mai mult pe perioada iernii.
Nu e vreo reminiscență de la hibernare, dar nici nu se știe clar despre ce este vorba. Am spune noi că ar fi vorba de ritmul circadian și de faptul că nopțile sunt mai lungi iarna dar, na, nu suntem specialiști în domeniu. Cât despre specialiști, ei spun că trebuie să repete experimentul pe un eșantion nou, format de data aceasta din oameni fără dereglări de somn. Cine știe ce surprize mai pot apărea?
De ce se țin cimpanzeii de mână?
O echipă internațională de specialiști în comportamentul primatelor, din Olanda și Marea Britanie, au analizat un comportament al cimpanzeilor considerat oarecum bizar. Mai exact, faptul că aceștia bat palma, se țin de mână, fără ca astfel de gesturi să aibă vreo rădăcină evolutivă sau vreun avantaj în acest sens.
După mai bine de 10 ani de observații și muncă grea, cercetătorii au ajuns la concluzia că astfel de gesturi reprezintă o cultură transmisă din generație în generație. Puii, spre exemplu, nu au idee despre ce înseamnă gesturile cu pricina. Dar le învață de la mame sau imitând alți cimpanzei, apoi le transmit și ei puilor sau altor cimpanzei.
Este vorba, pur și simplu, de o interacțiune socială, atâta vreme cât nu îi ajută absolut deloc în lupta pentru supraviețuire. De asta există diferite modalități de a face acest lucru, iar gesturile diferă de la grup la grup, sau chiar în cadrul aceleiași comunități.
Ce este interesant este că, deși sunt consevatori din acest punct de vedere, cimpanzeii nu au dat semne de agitație atunci când au văzut moduri diferite de a bate sau a strânge palma, altele decât știau ei. Pur și simplu, le place să o facă. A se observa și la oameni.
Pentru mai multe informații din lumea științei ne găsiți și pe noua noastră pagină de Facebook HotNews.ro Science. Suntem la doar un click distanță.
Sursa foto: profimediaimages.ro
3
4
