Everestul ar fi o veritabilă „bancă” de virusuri și microbi ● Cu ce ne ajută pe noi că oamenii de știință chinezi au creat șoareci cu coarne? ● Cum veți scăpa de efectele beției cu o simplă injecție
Everestul ar fi o veritabilă „bancă” de virusuri și microbi
Asta susține o echipă de microbiologi de la Universitatea din Colorado în revista Arctic, Antarctic, and Alpine Research. Conform cercetătorilor americani, zecile de mii de alpiniști care escaladează Everestul lasă în urma lor virusuri care pot rezista acolo pentru zeci sau chiar sute de ani.
Practic, este o semnătură umană, susțin specialiștii, care au analizat mostre de sediment recuperat de la o altitudine de peste 7.900 de metri. Surpriza a fost nu descoperirea virusurilor. Orice strănut poate elibera așa ceva, deci nu e vreo mare revelație. Ci faptul că unele virusuri s-au adaptat pentru a supraviețui în condiții în care, în mod normal, ar fi dispărut.
Studiile anterioare arătau că microbii și virusurile purtate de oameni nu rezistă în zonele extrem de reci din Antarctica, din Himalya sau chiar din Anzi. Se pare însă că nu fuseseră folosite tehnici suficient de performante pentru depistarea lor. Și asta pentru că, la noi analize, au fost observate bacterii din genul Staphylococcus și Streptococcus.
În mod normal, astfel de microorganisme ar fi fost distruse fie de temperaturile joase, fie de razele ultraviolete. Însă unele au reușit să reziste, în stază, în zone în care nu au mai făcut-o până acum. Pericolul nu este unul foarte mare, o recunosc și specialiștii citați, dar e bine de știut pentru studiile viitoare asupra microorganismelor și a ratei lor de supraviețuire în condiții extreme. Până atunci, dacă mai plecați în vacanță, evitați și voi Everestul!
Cu ce ne ajută pe noi că oamenii de știință chinezi au creat șoareci cu coarne?
O echipă de oameni de știință de la Universitatea Politehnică din Xi`an, China, susține că tocmai a descoperit o soluție care să permită regenerarea osoasă la mamifere, implicit la oameni.
Studiile acestora, publicate în revista Science (vezi aici și aici), arată că implantarea unor celule stem, prelevate din coarnele proaspăt regenerate ale renilor, la șoareci de laborator a dus la apariția unor protuberanțe cartilaginoase pe craniilor cobailor. Practic, niște coarne incipiente.
Conform oamenilor de știință chinezi asta este o realizare majoră, care ne arată nouă că ei au reușit să izoleze acele celule responsabile de regenerarea osoasă. Descoperire care ar putea fi folosită cu succes în viitor, pentru regenerarea osoasă la oameni.
Ca să ajungă la concluzia de mai sus, cercetătorii chinezi au plecat de la ideea că renii și șoarecii au ceva în comun. Anume, capacitatea de a regenera structuri osoase. În cazul renilor este vorba de coarne și de cea mai rapidă rată de regenerare din rândul mamiferelor. În cazul șoarecilor, de vârfurile degetelor. Studiind cazurile, oamenii de știință susțin că au identificat acele celule stem care permit procesul de regenerare.
Pasul următor va fi să descopere cum pot aplica descoperirea asta la oameni. Și, zic ei, nu sunt foarte departe.
Cum veți scăpa de efectele beției cu o simplă injecție
O descoperire care chiar contează cu adevărat în lumea științei (și numai) ne vine din Texas. Mai precis, de la universitatea de acolo. Este vorba, așa cum o spune studiul publicat în revista Cell Metabolism, despre dezvoltarea unui posibil medicament injectabil care va contracara efectele nedorite ale consumului exagerat de alcool.
Până acum, savanții americani au identificat un hormon (FGF21) care, la cobai, a exacerbat starea de alertă și a redus efectele beției, așa cum ar fi lipsa de coordonare și somnolența. Și asta, fără a schimba fundamental modul în care alcoolul este procesat de organism.
Ce se știe până în prezent este că hormonul cu pricina este secretat de ficat atât la cobai, cât și la oameni. Iar asta înseamnă că el funcționează și la noi, nu doar la șoarecii de laborator. Tot ce trebuie făcut, spun cercetătorii, este să mărească nivelul concentrației de FGF21.
Studii precedente arătaseră că hormonul FGF21 declanșează o reacție de apărare a organismului față de consumul de alcool. Mai exact, crește nevoia de a consuma apă și o inhibă pe cea de a ingera alcool.
În testele de laborator, oamenii de știință a crescut cobai cărora le-a fost suprimată capacitatea de a produce FGF21. Apoi li s-au administrat doze de zahăr care conțineau etanol. La final, li s-a injectat o doză de FGF21. Rezultatul a fost că șoarecii și-au recăpătat capacitățile motrice de două ori mai repede decât cei care produceau hormonul în mod natural.
O concluzie ar fi că hormonul respectiv a apărut ca o reacție a organismului animal prin care se încearcă stoparea ingerării de etanol în cantități prea mari. Pasul care urmează este să se efectueze studii și pe oameni. În final, spun cercetătorii texani, vom avea și un medicament injectabil care să trateze cazurile grave de intoxicație cu alcool.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!
Sursa foto: profimediaimages.ro
2
6
