O supernovă ar fi fost pe punctul de a distruge sistemul nostru solar ● China vrea să îl detroneze pe Elon Musk ● Genele responsabile de agresivitate și memorie au apărut acum 650 de milioane de ani
O supernovă ar fi fost pe punctul de a distruge sistemul nostru solar
Nu vă impacientați, nu e treabă recentă. E vorba de vreo 4 miliarde de ani, spun mai mulți astronomi de la Observatorul Astronomic Național din Japonia. Cum ar veni, nici nu se formase bine sistemul solar, tot în urma unei supernove, că era cât pe ce să se aleagă praful stelar de el, ca rezultat al alteia. Să vă explicăm.
În caz că nu știați, teoria nebuloasei cu privire la originea sistemului nostru solar este general acceptată azi. Ea a fost propusă inițial de suedezul Emanel Swedenborg, asta în 1734. Ulterior Immanuel Kant (da, filosoful prusac) a preluat ideea genialului Swedenborg, a dezvoltat-o și a prezentat-o într-o formă mai complexă în 1755. Ultimul pe listă, cu voia dumneavoastră, matematicianul francez Perre-Simon de Laplace, care a venit cu o formă și mai și a teoriei, prin 1796. Iar de atunci, cu mici modificări, așa a rămas.
Adică, o supernovă care s-a produs acum circa 4,6 miliarde de ani a pus în mișcare un nor uriaș de gaz și praf cosmic, cu un diametru de vreo 15 miliarde de kilometri, a cărui origine se regăsea la scurtă vreme după Big Bang. Norul respectiv poartă denumirea de nebuloasă, iar partea bună pentru noi este că se afla fix unde trebuie, adică acolo unde a luat naștere sistemul nostru solar.
Revenind la ceea ce spuneau cercetătorii de la observatorul japonez, se pare că am avut un noroc chior, căci o altă supernovă era să ne transforme în ceea ce eram la început, adică particule de praf și gaz. Noi, adică sistemul nostru solar.
Ei și-au dat seama de treaba asta analizând izotopii elementelor care se regăsesc în meteoriții din perioada respectivă. Și, din ce spune studiul publicat în The Astrophysical Journal Letters, au identificat izotopi radioactivi de aluminiu, fapt pe care ei l-au tradus prin acțiunea unei supernove.
Norocul nostru s-a numit un nor de gaz molecular care înconjura tânărul sistem solar precum coconul unei larve. Practic, el ar fi funcționat ca un scut care a preluat șocul produs de prezumptiva supernovă. Cel puțin așa spun japonezii. Că e și multă speculație aici e evident. Dar, dacă aveți voi o ipoteză mai bună, sunteți liberi să îi contraziceți.
China vrea să îl detroneze pe Elon Musk
Încă din anul 2019, Elon și Musk și a sa companie Space X au lansat proiectul Starlink. Ce este Starlink știm toți. O rețea de sateliți, deocamdată în jur de 4.000 la număr, care operează pe orbită joasă a Terrei. O investiție a multimiliardarului americano-canadian cu origini sud-africane, care se ridică la circa 10 miliarde de dolari, dar care se așteaptă să aducă un profit de peste 30 de miliarde de dolari până în anul 2025, căci doar nu de dragul vostru credeați voi că a lansat Musk toată afacerea asta.
Iar dacă totul merge bine, conform planurilor de pe hârtie, constelația de sateliți a lui Elon Musk va ajunge la peste 12.000 de bucăți, posibil chiar 42.000. Iar Elon Musk nu e singurul, chiar dacă e cel mai important jucător privat de pe piața asta. Amazon, OneWeb, HughesNet sunt doar câțiva dintre concurenții celui mai faimos, sau cel puțin cel mai vizibil, om de afaceri de pe planetă.
Musk va avea însă un concurent pe măsură, unul care își propune nu doar să ia o felie generoasă din plăcinta profitului, dar și să depășească supremația satelitară a companiei Space X și a fondatorului ei. Este vorba despre China. Mai exact, despre guvernul chinez, care vrea să lanseze o rețea de nu mai puțin de 13.000 de sateliți comerciali.
Rețeaua se va numi Guo Wang (sau rețeaua de stat), iar proiectul deja a fost demarat prin lansarea pe orbita joasă a Terrei, prin intermediul unei rachete Chang Zheng 2C, a unui satelit prototip care să conducă mai multe teste și să le confirme chinezilor că totul merge strună.
Ca să vă faceți o idee, piața internetului prin intermediul sateliților a generat venituri de circa 8,23 miliarde de dolari anul trecut. Până în 2030, se estimează că acestea vor atinge 22,57 de miliarde, aproape de trei ori mai mult. Iar asta înseamnă niște câștiguri uriașe pentru cei implicați. Asta dacă ne gândim doar la profit, căci mai sunt și altfel de avantaje, atunci când deții o ditamai constelația de sateliți.
Dincolo de sateliți, China intenționează să producă rachete reutilizabile, pe modelul celui deja folosit de Elon Musk. Și, la fel ca Elon Musk și NASA, chinezii au anunțat că vor să creeze inclusiv platforme maritime de pe care să își lanseze rachetele. Cât despre baza lunară permanentă care rivalizează cu programul Artemis al celor de la NASA, sau despre avionul spațial, inspirat de avionul X-37B al forțelor aeriene americane, astea sunt deja subiecte fumate.
Genele responsabile de agresivitate și memorie au apărut acum 650 de milioane de ani
Informația asta ne parvine de la un grup de cercetători din Marea Britanie și Elveția, mai precis de la universitățile din Leicester și Fribourg, care tocmai a publicat în sensul ăsta un studiu în revista Nature.
Iar ce e interesant la ea este că trimite originea genelor cu rol în învățare, memorie, agresivitate și alte comportamente complexe, într-o perioadă în care viața complexă tocmai făcea ochi. Impropriu spus, căci bureții de mare și meduzele de la vremea aia numai ochi nu aveau.
Cercetătorii au plecat de la ideea că serotonina, adrenalina sau dopamina au funcții de neurotransmițători. Practic, cu ele ar fi trebuit să înceapă comportamentele complexe amintite mai sus.
În sensul ăsta, cercetătorii cu pricina au folosit niște modele computerizate (parcă tot mai multe concluzii științifice se bazează pe modele și simulări computerizate) pentru a afla cam pe unde au apărut neurotransmițătorii cu pricina.
Le-a ieșit că au apărut acum circa 650 de milioane de ani. Iar ceea ce e și mai interesant, spun ei, este că tocmai apariția unor astfel de neurotransmițători ar fi avut un rol decisiv în originea Exploziei Vieții din Cambrian. O explozie care a dus la apariția mai tuturor strămoșilor grupurilor animale care există și azi, dar și a multor altora care au dispărut.
Ei, iată o idee care să te pună pe gânduri. Cine s-ar fi gândit că animalele alea bizare din Ediacaran (perioada geologică ce precede Cambrianul), cu formele lor care amintesc mai degrabă de plante, ar fi purtat în ele genele agresivității, ba și pe cele ale memoriei, ca să țină minte cu cine s-au încăierat?
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!
Sursa foto: profimediaimages.ro
