Marea Britanie vrea în cursa spațială și își propune lansări în fiecare lună ● Japonia își amână iarăși misiunea selenară ● Și peștii se pot îneca, și o vor face din ce în ce mai des
Marea Britanie vrea în cursa spațială și își propune lansări în fiecare lună
Chiar dacă este membră a Agenției Spațiale Europene, Marea Britanie vrea ceva mai mult pe cont propriu în viitorul apropiat, în ceea ce privește inițiativele spațiale. Deocamdată nu plănuiește nici să ajungă pe vreun corp ceresc, nici să trimită misiuni cu echipaj uman în cosmos. Dar vrea să devină un jucător important pe piața sateliților.
Dacă nu știați, Marea Britanie a avut un program spațial care s-a finalizat în 1971 cu lansarea unui singur satelit, Prospero, prin intermediul unei rachete Black Arrow. În același an, programul a fost închis, după cum informează The Guardian. Acum, ștafeta va fi preluat de o companie privată britanică, Skyrora, cu sediul în Edinburgh. Și peștii se pot îneca, și o vor face din ce în ce mai des
Dat fiind faptul că sateliții moderni au dimensiuni mult mai reduse decât predecesorii lor din perioada Războiului rece, asta implică folosirea unor rachete mai puțin costisitoare decât, spre exemplu, rachetele Saturn V care au făcut istorie în timpul misiunilor Apollo. Mai degrabă susțin englezii, vor folosi rachete de tip Skyrora XL, care au o înălțime de doar 22 de metri (Saturn V avea 110 metri), și pot transporta încărcături de până la 300 de kilograme, la un preț de 30.000 – 36.000 de lire sterline per kilogram.
Primul zbor orbital al unei altfel de rachete este programat pentru anul viitor. Vorbim de o rachetă în trei trepte, ale cărei motoare vor fi printate 3D. Dacă totul merge conform planului, astfel de lansări vor avea loc lunar, ceea ce înseamnă că un nou motor trebuie recreat la fiecare trei sau patru zile. Ele vor avea loc din Unst, cea mai nordică așezare din Scoția.
De asemenea, Marea Britanie își propune să joace un rol cât mai important în ceea ce înseamnă curățarea orbitei Terrei de deșeuri spațiale. Dar, când primești fonduri de la ESA, e de așteptat să își propui și astfel de lucruri.
Japonia își amână iarăși misiunea selenară
Așa cum vă anunțam zilele trecute, Japonia își propune să egaleze performanța spațială a Indiei. Mai exact, să ducă o sondă și un rover pe Lună, alături de un satelit ultra performant care ar trebui să studieze și să ofere informații despre originea universului, a masei, energie, compoziției și evoluției corpurilor cerești.
Reprogramată pentru astăzi, după alte două amânări săptămâna trecută, lansarea rachetei H-IIA a fost oprită cu doar 27 de minutea înainte de momentul planificat al decolării. Chiar dacă racheta cu pricina a avut o rată de succes de 98% în timpul lansărilor anterioare, JAXA (Agenția Spațială Japoneză) a decis că viteza vântului este mult prea mare și că pune în pericol întreaga misiune. Vorbim de viteze de circa 108 kilometri pe oră la o altitudine de 5.000 – 15.000 de metri.
JAXA nu a anunțat data la care va reprograma lansarea rachetei H-IIA. Mai mult ca sigur, aceasta nu va avea loc mai devreme de joia aceasta (31 august). Cel mai târziu, ea ar putea avea loc pe 15 septembrie. Ar fi lansarea cu numărul 47 a rachetei japoneze, din 2001 și până în prezent.
JAXA și-a propus mai multe obiective îndrăznețe, inclusiv de a trimite în spațiu prima sa expediție cu echipaj uman (asta ar trebui să se întâmple în acest deceniu). Programul spațial nipon a suferit însă câteva eșecuri care au întârziat toate aceste planuri. Unele dintre acestea ar fi decolarea eșuată a rachetei Epsilon în luna octombrie a anului 2022, precum și explozia unui motor al unei rachete în cadrul unui zbor de test luna trecută.
Și peștii se pot îneca, și o vor face din ce în ce mai des
Pe măsură ce apele mărilor și oceanelor continuă să înregistreze temperaturi record de la an la an, o problemă majoră iese din nou la suprafață, după ce fusese semnalată și în urmă cu doar câțiva ani. Aceea a dispariției a numeroase specii de pești.
Legătura dintre cauză și efect este destul de simplu de înțeles, subliniază cercetători din mai multe organizații și universități americane. În principiu, temperaturile mai mari duc la un nivel scăzut al oxigenului din apă. Mai puțin oxigen, mai puțini pești. Cum ar veni, peștii se sufocă, sau se îneacă, și așa ajung să fie găsiți cu sutele de mii pe plajele din Florida sau din alte zone ale lumii.
Cei care vor supraviețui vor avea, de asemenea, de suferit. Și asta pentru că peștii, în lipsa hranei sau a oxigenului, trebuie să obțină energia necesară din altă parte. Asta se traduce prin reducerea capacității de înmulțire sau o rată redusă de creștere. Pe scurt, peștii din viitor vor fi considerabil mai mici decât cei de azi și, categoric, mult mai puțini.
După cum vă spuneam, problema nu e chiar nouă. În urmă cu doi ani, un studiu publicat în Geophysical Research Letters susținea că, până în anul 2080, 70% din zonele oceanice vor suferi de o scădere dramatică a nivelului de oxigen. Ce e și mai grav e că nu avem decât estimări vagi cu privire la efectele unor astfel de schimbări.
Pentru mai multe informații din lumea științei ne găsiți și pe noua noastră pagină de Facebook HotNews.ro Science. Suntem la doar un click distanță.
Sursa foto: profimediaimages.ro
