De ce Marte are mult mai puține minerale decât Terra ● Ce anume a dus la apariția armelor tot mai sofisticate în preistorie? ● Incidența cazurilor de cancer la persoane sub 50 de ani a crescut cu 80% în doar 30 de ani
De ce Marte are mult mai puține minerale decât Terra
Pe Terra există în jur de 6.000 de tipuri de minerale diferite. Pe Marte, după mai bine de cinci decenii de investigații, s-au descoperit doar 161. Iar este o diferență enormă, mai ales dacă te gândești că cele două planete au extrem de multe lucruri în comun.
O echipă de specialiști de la Institutul Carnegie din Washington a încercat să explice această discrepanță, și a analizat fiecare din cele 161 de minerale cunoscute de pe Marte, plus compoziția a numeroși meteoriți care provin de pe Planeta Roșie.
Studiul, care a fost publicat în Journal of Geophysical Research: Planets, susține că au fost identificate 20 de procese naturale care ar fi putut duce la formarea mineralelor de acolo. Prin comparație, pe Terra există 57 de procese primare și secundare.
Dată fiind originea lor similară, cele două planete au cunoscut la începuturi aceleași procese care au dus la apariția mineralelor. Spre exemplu, cristalizarea lor sub acțiunea magmei primordiale. Apoi, activitatea hidrotermală ar fi completat lista mineralelor. Terra, în schimb, a cunoscut formarea și acțiunea plăcilor tectonice, precum și apariția și evoluția vieții. Procese despre care nu avem indicii că s-ar fi petrecut pe Marte. Și tocmai în asta constă diferența, căci astfel de procese au dus la formarea unui număr uriaș de minerale pe Terra, nu și pe Marte.
Este adevărat că vulcanismul a fost documentat și pe Marte. Însă acțiunea plăcilor tectonice este un proces mult mai complex decât atât, iar asta a stat la baza diversității uriașe a mineralelor terestre. Specialiștii citați sunt de părere că numărul mineralelor de pe Marte ar putea crește odată ce vom putea analiza interiorul planetei. Însă este cert că acesta nu îl va depăși niciodată pe cel de pe Terra.
Ce anume a dus la apariția armelor tot mai sofisticate în preistorie?
Pe parcursul evoluției umane, se poate lesne observa o îmbunătățire graduală a armelor folosite în special pentru vânătoare. Însă acesta este un proces lent, care adesea pare să stagneze pentru zeci de mii de ani. Apoi, odată cu apariția paleliticului superior, recte a culturilor materiale asociate cu omul anatomic modern, se poate observa o evoluție substanțială și relativ rapidă a acestora.
Vorbim aici despre microlitizare, despre apariția vârfurilor, a lamelor, lamelelor, microlamelelor, a aruncătoarelor de suliță, mai târziu al arcului șamd. Iar un răspuns simplu, bazat pe o logică elementară, ar lega acest progres semnificativ de o evoluție cognitivă a strămoșilor noștri. Dacă ăsta este răspunsul pe care l-ați da, tocmai ați omis din vedere că și evoluția asta cognitivă vine ca un răspuns la condițiile de mediu și la nevoia de adaptare a omului. Căci ele au fost strâns legate unele de altele.
În ordinea asta de idei, doi preistoricieni de la Departamentul de Arheologie de la Universitatea din Tel Aviv vin cu un studiu nou care expune, în premieră, unul dintre posibilele motive care ar fi dus la acest proges semnificativ din istoria veche a umanității. Mai exact, spun ei, dispariția treptată a vânatului de talie mare și nevoia de a vâna animale de talie mică și, evident, mult mai rapide. Este cert că nu asta a fost totul, dar oamenii chiar au un punct de vedere pertinent.
Ei au început cercetarea cu situri din diferite regiuni ale Africii sau din Europa care fac tranziția de la paleoliticul inferior către cel mijlociu. Adică perioada de acum, grosso – modo, circa 300.000 de ani. Și, subliniază ei, un prim exemplu de adaptare la vânătoare a fost apariția tehnicii Levallois, tehnică dezvoltată atât de omul de Neanderthal, cât și de Homo sapiens. Iar asta făcea o primă trecere de la sulițele primitive cu vârf de lemn, la cele cu vârful de piatră. În mod clar, mult mai eficiente.
Acum, dacă evoluția tehnologică a neanderthalienilor le-a permis acestora să facă pași către paleoliticul superior a fost și a rămas un subiect de controversă. Cert este că Homo sapiens face acest pas, iar invențiile sale în domeniul vânătorii includ mai toate elementele enumerare mai devreme.
Aici intervin din nou specialiștii amintiți care subliniază că dispariția unor animale de talie mare, vezi cazul elefanților din Orientul Mijlociu (acum circa 300.000 de ani), i-a obligat pe oamenii de acolo să inoveze pentru a putea avea acces la un număr similar de calorii. Iar asta însemna vânătoarea unor animale de talie mică, mult mai dificil de capturat.
Practic, spun ei, dispariția animalelor mari a dus la progresul tehnologic amintit. Nu întâmplător, originile paleoliticului superior se regăsesc în Orientul Mijlociu. O idee mai mult decât interesantă dar care, cu siguranță, ar trebui să aibă și alte elemente în ecuație.
Incidența cazurilor de la cancer la persoane sub 50 de ani a crescut cu 80% în doar 30 de ani
Un grup de cercetători de la mai multe universități și centre de cercetare medicală din China a publicat recent în revista BMJ Oncology un raport mai mult decât îngrijorător. Iar datele oferite de specialiștii chinezi arată că numărul cazurilor de cancer la persoane care nu au împlinit încă vârsta de 50 de ani aproape că s-a dublat în ultimele trei decenii.
Autorii studiului au analizat date din 204 țări, date care privesc 29 de tipuri de cancer. Din informațiile oferite de ei, grupa de vârstă cea mai afectată este cea a persoanelor cu vârsta de 40-49 de ani. Iar ceea ce este și mai grav este că numărul cazurilor de cancer va crește cu aproape 31% până la finele acestui deceniu. Direct proporțional va crește și numărul deceselor, acesta urmând să cunoască o creștere de 20-21% în același interval.
Cercetătorii susțin că alimentația joacă un rol extrem de important în tot acest proces. O dietă bogată în carne roșie, săracă în fructe și legume, bogată în sare dar săracă în lapte, dublată de consumul de alcool și de tutun, reprezintă principalii factori în proliferarea cancerului. De asemenea, lipsa activității fizice, poluare, diabetul, obezitatea șamd. sunt, de asemenea, cauze deosebit de importante.
Deși numărul deceselor este relativ în scădere, comparativ cu creșterea numărului de cazuri, acesta nu indică o ameliorare a situației, ci doar avansurile pe care le fac medicii în cercetarea lor. De departe cea mai bună metodă de a reduce numărul de bolnavi este prevenția. Adică un mod mai sănătos de viață. Iar asta nu se poate face decât prin campanii susținute și prin educarea publicului larg.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!
Sursa foto: profimediaimages.ro
3
4
