Noi dovezi indică existența unei civilizații importante din Epoca Bronzului, în Bazinul Carpatic ● NASA vrea să ajungă pe suprafața satelitului Europa ● De ce descoperirea a zece specii noi de trilobiți în Thailanda poate fi o piatră de hotar în cercetare?
Noi dovezi indică existența unei civilizații importante din Epoca Bronzului, în Bazinul Carpatic
Faptul că în Bazinul Carpatic existau forturi uriașe și așezări ale unor comunități care au înflorit în perioada de acum 4.400 de ani și până acum circa 3.600 de ani era unul binecunoscut în mediul științific. De asemenea, existau dovezi că, începând cu perioada de acum circa trei milenii și jumătate, acele așezări au fost abandonate treptat din motive încă neelucidate complet.
O echipă de arheologi de la Colegiul Universitar din Dublin, împreună cu omologi din Serbia și Slovenia, a publicat recent un studiu în revista PlosONE în care nu doar că infirmă data prezumptivei dispariții a comunităților din Epoca Bronzului din centrul și estul Europei, ci și completează tabloul așezărilor și forturilor uriașe cu peste o sută de noi situri.
Specialiștii în cauză susțin că au folosit imagini din satelit și fotografii aeriene pentru a localiza situri încă necunoscute, cu precădere în nordul Serbiei și în vestul României. Cele mai multe dintre ele sunt localizate de-a lungul râului Tisa, la o distanță de circa 5 kilometri unul de celălalt, dar și pe coridorul Dunării, fapt ce sugerează, în opinia autorilor studiului, o amplă rețea care unea diferite așezări de acest tip pe o distanță uriașă.
Așa cum subliniam, urme ale comunităților din vremea respectivă erau cunoscute de multă vreme, însă nu la această amploare. Ca un exemplu pe care îl aduc chiar și specialiștii în cauză stă uriașa fortificație de la Cornești, jud. Timiș, care a fost înconjurată cu trei rânduri de șanțuri de apărare, valuri de pâmânt și palisade a căror lungime însumează circa 33 de kilometri. Era o construcție care, adaugă semnatarii studiul, le eclipsa pe cele contemporane din lumea egipteană, miceniană sau hitită.
Pe baza noilor descoperiri, specialiștii estimează că numărul indivizilor care ocupau la vremea respectivă așezările din Bazinul Carpatic ar fi fost de ordinul zecilor de mii. Iar mai degrabă decât să fie rivale, așa cum s-a prezumat adesea, comunitățile de atunci făceau parte dintr-o civilizație care a atins apogeul odată cu marile culturi pomenite mai sus.
Un alt aspect interesant ține de datări. Cercetătorii susțin că un colaps al acestei civilizații care s-a dezvoltat în Bazinul Carpatic nu a avut loc acum circa 3.600 de ani, ci acum 3.200 de ani, într-un proces care s-a întins treptat. De altfel, perioada de acum 3.200 de ani este una crucială, mai ales că atunci se înregistrează o dispariție a mai tuturor marilor culturi de la acea vreme.
Este perioada în care dispar micenienii, hitiții, precum și numeroase culturi din nordul Europei, din nordul Africii sau sud-vestul Asiei, și asta în decurs de doar câteva decenii. A fost o criză ale cărei cauze constituie încă subiectul multor dispute. Un studiu publicat în urmă cu zece ani de cercetători de la universitățile din Bonn și Tel Aviv susținea că o secetă masivă, care a durat între 100 și 300 de ani, a generat migrații uriașe ale populațiilor de la acea vreme, apoi conflicte sângeroase care au dus la dispariția celor mai importante culturi ale vremii.
NASA vrea să ajungă pe suprafața satelitului Europa
De fapt, ținta nu e una nouă, ci modul în care va fi atinsă. Anul viitor, în 2024, Agenția Spațială Americană va lansa misiunea Europa Clipper, prin care va trimite o sondă către Jupiter (acolo unde va ajunge în 2030), cu scopul de a explora de pe orbită suprafața înghețată a satelitului Europa. O altă misiune, JUICE (Jupiter Icy Moon Explorer), de data aceasta a celor de la ESA, a fost lansată anul acesta, la 14 aprilie 2023, cu scopul de a studia lunile Callisto, Ganymede și Europa.
În funcție de datele trimise de cele două sonde, NASA va demara o altă misiune, Europa Lander, prin care să trimită în premieră o sondă pe suprafața Europei. În acest scop, specialiștii americani testează deja prototipul unui vehicul care ar urma nu doar să ajungă, ci și să se deplaseze pe ghețurile care acoperă oceanele Europei.
De ce Europa? Pentru că, în opinia specialiștilor, Europa este corpul ceresc cu cele mai multe șanse să găzduiască forme de viață extraterestre din tot sistemul nostru solar. Deocamdată, este cert că pe Europa există apă din abundență, dar și carbon, un element crucial în apariția vieții așa cum o știm noi. Scopul celor două misiuni pomenite anterior este tocmai de a confirma prezența celorlalte elemente chimice care sunt necesare vieții (sulf, fosfor, azot, hidrogen și oxigen).
Nu s-a stabilit încă o dată la care să fie lansată misiunea. Așa cum subliniam, rezultatele oferite de Europa Clipper și JUICE vor juca un rol decisiv. Însă, dat fiind faptul că actualele sonde urmează să ajungă pe orbita lui Jupiter în 2030, respectiv 2031, acolo unde vor opera pentru cel puțin trei ani și jumătate, cel mai probabil, Europa Lander va primi undă verde, dacă o va primi, undeva pe la jumătatea secolului.
De ce descoperirea a zece specii noi de trilobiți în Thailanda poate fi o piatră de hotar în cercetare?
În prezent, există peste 20.000 de specii de trilobiți pe care paleontologii au reușit să le identifice în registrul fosil. Specii emblematice pentru ceea ce înseamă Paleozoicul, sau perioada veche a vieții. Și atunci, de ce zece specii noi ar face o diferență?
Ei bine, speciile care tocmai au fost identificate pe coasta insulei Ko Tarutao, în sud vestul Thailandei, au o particularitate, susțin specialiștii din SUA și Thailanda care au făcut descoperirea. Ele sunt încrustate în cenușă vulcanică, urmare a unei erupții care a avut loc în trecutul îndepărtat. Cenușa vulcanică, subliniază autorii studiului, are în componența sa cristale de zirconiu. Cristale care pot fi datate.
Iar datările au indicat vârsta de 485-497 de milioane de ani, asta însemnând finalul Cambrianului, una dintre perioadele geologice ale Terrei cu cele mai puține datări. Apoi, pe baza morfologiei speciilor nou-descoperite, paleontologii au putut face corelații cu unele similare, descoperite în China, Australia sau America de Nord.
Asta înseamnă, o dată, că specialiștii pot stabili vârsta fosilelor similare, care nu au putut fi datate până acum. Apoi, în premieră, să identifice poziția platformei continentale thailandeze în ceea ce la vremea respectivă era supercontinentul Gondwana. Implicit, să creeze tot în premieră o hartă exactă a părții nordice a acestuia.
În acest moment, cercetarea încă nu este finalizată, și asta în ciuda faptului că studiul aferent, publicat în Papers în Palaeontology, are circa 100 de pagini. Cel puțin deocamdată, cercetătorii au putut remarca similarități puternice între una dintre speciile nou descoperite, Tsinania sirindhornae, și alte specii nedatate din grupul Tsinania, identificate în nordul și sudul Chinei.
Până la descoperirea celor zece specii noi de trilobiți, alte 18 fuseseră identificate în zona Parcului Național Tarutao. Dintre acestea, doar cinci aveau similarități cu specii din alte zone ale Terrei.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!
Sursa foto: profimediaimages.ro
9
6
