Peste 100 de milioane de hectare de teren arabil dispar anual din cauza deșertificării ● Englezii au dovada științifică, pentru Brexit au votat cei cu o inteligență redusă ● Dezinfectanții pe bază de clor din spitale și-au pierdut eficacitatea în fața bacteriilor
Peste 100 de milioane de hectare de teren arabil dispar anual din cauza deșertificării
Între anii 2015 și 2019, ani în care au fost colectate date din 126 de țări, cel puțin 100 de milioane de hectare de teren arabil au dispărut ca urmare a procesului de deșertificare, se arată într-un raport al Convenției ONU pentru Combaterea Deșertificării (UNCCD) citat de Nature.
Cele mai afectate zone de pe glob sunt centrul și estul Asiei, Afria sub-sahariană, precum și zona Americii Centrale și de Sud. În Mexic, spre exemplu, 71,9% dintre terenurile agricole au fost catalogate ca „degradate”, comparativ cu anul 2015, în care doar 56,7% primiseră acest calificativ.
În India, suprafața agricolă afectată s-a dublat în același interval de timp, ajungând la 9,5% din totalul terenurilor agricole. În Africa, în țări precum Madagascar, Mauritanie, Eritrea sau Somalia, zonele afectate de deșertificare s-au mărit chiar și de opt ori.
În ritmul în care evoluează lucrurile, oamenirea va pierde până la 1,5 miliarde de hectare de teren arabil până în anul 2030, avertizează UNCCD.
Există însă și o parte bună. Aceea că procesul este reversibil, atâta vreme cât se iau măsuri. Ca un exemplu, Uzbeskistanul, țară care a pierdut circa 3 milioane de hectare de teren cultivabil ca urmare a secării Mării Aral, a plantat arbuști de saxaul pe o suprafață de 1,6 milioane de hectare pe fundul fostei mări, pentru a elimina sarea și emisiile de praf care duceau la degradarea terenurilor arabile. Ca urmare, a redus zonele afectate de la 30% la 26%.
Partea mai puțin bună este că, la nivel global, deșertificarea nu este încă percepută ca o problemă majoră. În consecință, doar 5 miliarde de dolari au fost alocate pentru restaurarea terenurilor afectate, în intervalul de timp amintit. Ca o comparație, circa 100 de miliarde de dolari au fost alocate pentru proiecte climatice, și aproximativ 154 de miliarde pentru protejarea biodiversității, în același interval de timp. Iar asta arată cât puțină atenție se dă unui astfel de pericol în acest moment.
Englezii au dovada științifică, pentru Brexit au votat cei cu o inteligență redusă
Pentru a înțelege cum a fost posibil ca electoratul britanic să voteze pentru ieșirea țării din UE la referendumul din 2016, asta în condițiile în care, doar ca un singur exemplu, zece economiști, premianți Nobel, susțineau la data aceea că votul va fi clar unul negativ în ceea ce privește ieșirea din cadrul Uniunii Europene. Rezultatul a fost mai mult decât o surpriză. Ba se poate spune că a fost chiar un șoc.
Ei bine, de atunci și până în prezent, mulți specialiști se întreabă cum anume a fost posibil ca populația Marii Britanii să voteze pentru Brexit. Printre acești specialiști, și doi sociologi de la Universitatea din Bath, care au și publicat un studiu în revista PlosONE cu privire la motivele care au dus la un asemenea vot.
Cei doi analizat datele a 3.183 de cupluri heterosexuale din Marea Britanie, cupluri pe care le-au rugat să participe la mai multe teste de inteligență. Apoi, le-au întrebat cum au votat. Rezultatul? Cei care au votat pentru Brexit sunt, în general, oameni cu un nivel intelectual redus.
Autorii studiului explică asta prin faptul că persoanele cu o inteligență redusă sunt mult mai predispuse să pice pradă dezinformării. Faptul că astfel de oameni nu au o gândire analitică, îi face incapabili să discearnă intre o informație veritabilă și una falsă.
Mai mult, cei doi specialiști au observat că, statistic, persoanele cu un IQ redus tind să aibă o încredere scăzută în experți sau în autorități.
Ca o concluzie, putem adăuga noi că sociologii care au semnat studiul ăsta tocmai au descoperit, sau redescoperit, ceea ce se știa de mii de ani. Anume că oamenii pot fi ușor manipulați să voteze un program, chiar dacă îi dezavantajează clar, mai ales dacă nivelul de educație este scăzut.
Deși poate părea surprinzător, cercetătorii amintiți susțin însă că rezultatul lor nu este unul care să poată fi generalizat, atâta vreme cât este vorba despre un tipar comportamental înregistrat doar în timpul unui referendum. Ei afirmă că vor să studieze și comportamentul la vot din timpul alegerilor, și abia apoi să descrie similitudinile și particularitățile celor două tipare comportamentale. Dacă sunt două și dacă mai sunt și diferite.
Cei doi specialiști adaugă faptul că studiile sociologice realizate până acum au pus accentul pe factorii socioeconomici, sociodemografici sau, pur și simplu, psihologici, ca factori care influențează decizia la vot a unei populații. Abordarea lor tocmai de asta este nouă, zic ei, pentru că ia în calcul și abilitățile cognitive ale alegătorului.
Dezinfectanții pe bază de clor din spitale și-au pierdut eficacitatea în fața bacteriilor
Un raport al unei echipe de cercetători de la Universitatea din Plymouth, Marea Britanie, raport publicat în revista Microbiology, arată că dezinfectanții pe bază de clor, folosiți în spitalele din toată lumea, și-au pierdut eficacitatea. Mai mult, astfel de substanțe chimice au ajuns la fel de puțin eficiente ca apa atunci când este vorba de distrugerea bacteriilor.
În cazul prezentat de ei, sporii bacteriei Clostridioides difficile, bacterie care se face vinovată de infectarea a milioane de oameni la nivel global în fiecare an, nu au fost afectați în niciun fel, chiar și atunci când au fost tratați cu doze de dezinfectant cu o concentrație cu mult mai ridicată decât cea folosită uzual în spitale.
Este cert că bacteria a dezvoltat o rezistență crescută în fața metodelor de dezinfecție tradiționale, iar specialiștii în cauză cer imperativ ca noi soluții antimicrobiene să fie create cât mai repede pentru a evita un pericol major. Ei adaugă că, foarte probabil, personalul din multe spitale ale lumii nici nu este conștient că dezinfectanții folosiți uzual și-au pierdut complet eficacitatea.
Infecția cu Clostridioides difficile se manifestă prin apariția diareei, a inflamațiilor de colon, dureri abdominale și, în cazurile grave, se poate ajunge până la cancer de colon. Anual, numai în SUA mor circa 29.000 de persoane în urma infectării cu o astfel de bacterie, în timp ce în Europa numărul victimelor ajunge la aproximativ 8.500.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!
Sursa foto: profimediaimages.ro
2
26
