De ce visele oamenilor urmează un tipar diferit, în funcție de zona în care trăiesc? ● Cum vrea China să revoluționeze explorarea planetei Marte ● NASA amână, dar nu renunță la misiunea Dragonfly
De ce visele oamenilor urmează un tipar diferit, în funcție de zona în care trăiesc?
Chiar dacă nu există un consens în mediul științific cu privire la motivul pentru care visăm, toți o facem. Și toți experimentăm de-a lungul vieții vise mai plăcute sau mai puțin plăcute. În ceea ce privește coșmarurile, oamenii de știință au reușit să identifice un tipar. Însă, foarte interesant, acesta este diferit de la o zonă la alta a planetei.
În ordinea asta de idei, o echipă de cercetători de la Universitatea din Toronto a întreprins un experiment care s-a derulat pe durata a aproape opt ani. În tot acest timp, ei au înregistrat și notat în detaliu visele mai multor subiecți din Elveția, Belgia și Canada. În același timp, au făcut un test similar în rândul comunităților tribale BaYaka din Congo, respectiv Hadza din Tanzania. Și aici au început să apară lucrurile cu adevărat interesante.
Coșmarurile persoanelor din comunitățile africane amintite au câteva teme comune. Spre exemplu, oamenii visează că sunt urmăriți de un animal sălbatic, că se prăbușesc într-o fântână etc. Numai că, mai toate visele se finalizează cu personajul care visează fiind salvat de un alt membru al comunității. Iar asta, în opinia specialiștilor, arată rolul important pe care îl joacă legăturile sociale în astfel de grupuri umane.
În lumea occidentală, coșmarurile urmează iar câteva linii directoare comune. Oamenii visează că sunt urmăriți, că pierd pe cineva drag, că pică un examen important șamd. Diferența este că, în astfel de vise, nu intervine ajutorul celor din jur. Iar asta trădează nivelul de anxietate și stres pe care îl trăiește o persoană, stări cu care, în lumea despre care vorbeam, se confruntă adesea de una singură.
Autorii studiului care a fost publicat pe pagina universității amintite susțin că visele sunt influențate de diferențele socio-culturale care se regăsesc în varii zone ale planetei. Studiul nu explică însă, așa cum subliniam, motivul pentru care oamenii visează. Una dintre cele mai cunoscute ipoteze cu privire la motivul pentru care visăm spune că visele sunt o simulare a pericolelor pe care un om le poate întâlni în viața de zi cu zi.
Astfel, creierul îl pregătește în felul acesta pe individ pentru încercările cotidiene. Există însă multe alte aspecte care necesită o explicație și care nu se regăsesc în modelul simulării. Spre exemplu, de ce unele vise pot fi extrem de ciudate, și de ce în ele apar situații care nu se regăsesc în viața cotidiană.
Cum vrea China să revoluționeze explorarea planetei Marte
În toată istoria explorării altor corpuri cerești din sistemul nostru solar, nu a existat decât un singur caz în care un obiect creat de om s-a ridicat pentru a zbura în atmosfera altei planete sau a unui satelit. Este vorba despre drona Ingenuity, purtată de roverul Perserverance.
De fapt, trebuie subliniat că toate tehnologiile trimise pe alte corpuri cerești au avut limitele lor. Spre exemplu, roverele sunt lente și pot lesne să se defecteze, sau le este imposibil să traverseze, în cazul unui teren accidentat. Sondele orbitale pot oferi imagini de ansamblu detaliate, însă nu pot analiza materialele de la suprafața unei planete.
De asta s-a luat adesea în discuție posibilitatea de a trimite pe Lună, pe Marte sau în altă parte, dispozitive care să poată zbura, să ajungă la sol, să analizeze datele, apoi să revină la roverul sau landerul care le poartă. Ei bine, Ingenuity a fost primul și singurul dispozitiv de acest gen.
Ceea ce este cel mai important este că Ingenuity a arătat că o astfel de provocare poate fi depășită. Mai ales că a ridica un obiect de la sol pe planeta Marte, spre exemplu, este o operațiune cu mult mai dificilă decât pe Terra, și asta pentru că atmosfera marțiană este cu mult mai rarefiată (mai puțin de 1% din densitatea atmosferei terestre).
O echipă chineză de cercetători de la Institutul Tehnologic Harbin susține însă că a rezolvat toate aceste probleme de ordin tehnic. Iar soluția oferită de ei este un quadcopter (un elicopter dotat cu patru rotoare). Modelul propus de ei va putea nu doar să exploreze zone întinse de pe Marte (Ingenuity are o limită de 300 de metri), dar va putea colecta și mostre de sol sau rocă, în greutate de până la 100 de grame, pe care să le aducă la rover sau chiar la baza marțiană.
Deocamdată, proiectul se află doar pe hârtie și nu a fost inclus în nicio misiune viitoare a Agenției Spațiale Naționale Chineze. Nu este exclus însă ca o variantă a sa să fie lansată în viitorul apropiat, cu atât mai mult cu cât China își dorește să fie prima țară din lume care aduce pe Terra mostre colectate de pe suprafața planetei Marte.
NASA amână, dar nu renunță la misiunea Dragonfly
Față de viitorul misiunii Dragonfly părerile sunt împărțite. Vestea proastă este că lansarea ei se amână pentru 2028, după ce inițial fusese programată pentru 2026, apoi pentru 2027. Asta înseamnă, foarte probabil, că vor mai fi și alte amânări. Partea bună, și poate cea mai importantă, este că misiunea va continua și că tocmai a primit ok-ul pentru a intra în etapa a treia (sau faza C), din șase etape care premerg lansarea. Este vorba de partea de stabilire a design-ului final și de fabricare.
Ce este misiunea Dragonfly? Este misiunea prin care NASA își propune să ducă un quadcopter (da, tot un quadcopter), dar nu pe Marte ci pe Titan, cea mai mare lună a planetei Saturn. Dacă nu vor mai exista amânări, misiunea va debuta, așa cum spuneam, în 2028. După un zbor de șase ani, quadcopterul va ajunge la sudul ecuatorului de pe Titan, într-o zonă botezată Shangri-La.
Acolo, dispozitivul de zbor va executa mai multe misiuni de cercetare, fiecare pe distanțe de până la opt kilometri. Apoi, quadcopterul se va deplasa spre zona craterului Selk, acolo unde va analiza compoziția solului, în încercarea de găsi atât compușii chimici necesari vieții, precum și urmele apei lichide care se prezumă că a existat odinioară în regiunea respectivă.
Per total, în cei 3,3 ani de activitate pe Titan, quadcopterul va analiza undeva între 25 și 30 de situri, în ceea ce se dorește a fi cea mai complexă misiune pe un alt satelit decât Luna. Dacă va și ajunge la bun final, asta doar timpul o va spune.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!
Sursa foto: profimediaimages.ro
0
0
