Cum au influențat dinozaurii modul în care oamenii îmbătrânesc astăzi ● Un flux uriaș de stele a fost descoperit în spațiul intergalactic ● De ce a apărut muzica și ce efect are ea asupra oamenilor?
Cum au influențat dinozaurii modul în care oamenii îmbătrânesc astăzi
Oricât ar părea de ciudat, între procesul îmbătrânirii la mamifere, implicit la oameni, și existența dinozaurilor există o strânsă legătură. Asta o spune un cercetător de la Universitatea din Birmingham, Joao Pedro de Magalhaes pe numele lui, întru-un studiu recent publicat în revista BioEssays.
Ipoteza acestuia, care pare cât se poate de plauzibilă, ia în calcul cei peste 100 de milioane de ani de coexistență dintre dinozauri și primele mamifere. Faptul că se aflau aproape de baza lanțului trofic în Jurasic și Cretacic, a dus la evoluția unui metabolism accelerat la mamifere. De fapt, nevoia de reproducere rapidă, de aici rezultând și supraviețuirea speciei, a condus nu doar la pierderea genelor asociate cu o durată lungă de viață, ci și a abilităților de regenerare a țesuturilor.
Oamenii sunt unele dintre mamiferele cu cea mai lungă durată de viață, argumentează Pedro de Magalhaes, însă dacă ne uităm la amfibieni, reptile sau alte animale, vedem că procesul de îmbătrânire este nu doar mai lent, dar nici nu vine la pachet cu atât de multe semne de senescență.
Mamiferele trăiesc și azi cu acele constrângeri genetice care vin din perioada lor de început.
Spre exemplu, procesul regenerării țesuturilor s-a pierdut pentru simplu fapt că mamiferele se puteau considera norocoase dacă nu ajungeau hrana carnivorelor din acea perioadă. Pur și simplu, o astfel de trăsătură genetică era desuetă.
Așa cum subliniam la început, un ritm alert de viață, în care nevoie de reproducere rapidă făcea diferența dintre supraviețuire și extincție, a dus la reducerea duratei de viață. De aceea, concluzionează specialistul amintit, nu doar oamenii, ci și balenele, elefanți și toate celelalte mamifere, îmbătrânesc mult mai repede decât reptilele.
Este adevărat că ipoteza lui Magalhaes este doar o... ipoteză. Există multe aspecte care trebuie explicate pentru a se ajunge la nivelul de teorie de sine stătătoare. De pildă, cum chiar autorul studiului amintește, merită analizat și faptul că mamiferele, comparativ cu reptilele sau amfibienii, sunt mult mai predispuse la apariția cancerului. Un efect ale cărui cauze sunt încă neelucidate complet de către oamenii de știință.
Un flux uriaș de stele a fost descoperit în spațiul intergalactic
Faptul că există stele rătăcitoare, stele care din varii motive au fost aruncate dintr-o galaxie și plutesc în spațiul intergalactic, este unul cunoscut. Niciodată însă nu a fost descoperit un flux uriaș de stele care să își ducă existența în spațiul dintre galaxii. Și tocmai de aici ineditul situației, căci o echipă de astronomi olandezi, americani și spanioli, tocmai a confirmat existența unui astfel de flux.
Observat inițial prin intermediul unui telescop de mici dimensiuni de la Universitatea din California, apoi confirmat de telescopul William Herschel, fluxul este unul de-a dreptul gigantic. Lungimea sa este de circa zece ori mai mare decât a întregii Căi Lactee.
Șiragul uriaș de stele, care emite o lumină slabă, nu pare asociat cu nicio galaxie cunoscută. De fapt, susțin specialiștii care au făcut descoperirea, el pare să existe în spațiul dintre galaxii, acolo unde astfel de fenomene nu au mai fost observate niciodată.
Fluxul de stele în cauză a fost botezat GCS (Giant Coma Stream) și, deocamdată, reprezintă un mister pentru specialiști. Aceștia nu pot explica modul în care stele reușesc să stea grupate într-un șir atât de mare, însă se speculează că la mijloc ar fi influența materiei întunecate. Însă, așa cum sublinian, este vorba despre o pură speculație, atâta vreme cât despre natura materiei întunecate nu se știu încă foarte multe detalii.
Privit ca o anomalie, fluxul GCS nu este, cu certitudine, singurul. Astronomii care semnează studiul din revista Astronomy & Astrophysics sunt de părere că, folosind telescoape mai performante, vor reuși să identifice și altele și altfel să ofere o explicație plauzibilă cu privire la originea și natura acestor șiruri de stele din spațiul intergalactic.
De ce a apărut muzica și ce efect are ea asupra oamenilor?
De ce a apărut muzica? Ei bine, asta este una din întrebările fundamentale în ceea ce privește evoluția cognitivă a omului. Cel mai probabil, originile ei se regăsesc cu mult, mult timp înainte de aparițiam speciei noastre. Iar una dintre ipotezele care au cunoscut o largă apreciere în mediul științific susține că muzica a apărut ca un liant între membrii uneia sau mai multor comunități.
Mai exact, muzica îi unește pe oameni, iar dansul, mișcările la unison pe ritmul muzicii, dau un sentiment de apartenență la un grup. De aici, nu mai e nevoie să explicăm, și avantajele în lupta pentru supraviețuire pe care îl dă traiul în colectivitate.
Plecând de la ideea asta, două cercetătoare de la Universitatea din Oslo, Norvegia, au întreprins un studiu inedit. Mai exact, au analizat 91 de persoane care au asistat pe viu la un concert de muzică clasică. În același, au studiat reacțiile a 32 de persoane care urmăreau același cocert de la distanță, pe diferite dispozitive (telefoane, tablete, PC-uri).
Rezultatele, publicate în revista Music&Science au arătat că toate persoanele, indiferent de unde au urmărit spectacolul, s-au simțit conectate cu artiștii. În schimb, persoanele care urmăreau concertuld e la distanță au susținut că nu au simțit o legătură afectivă cu publicul din sală.
În ceea ce privește persoanele care au asistat pe viu la concert, acestea au simțit o conexiune cu toți cei care se aflau în sală. Ba unele mișcări ale corpului se manifestau la unison. De aici, cele două autoare ale studiului au concluzionat că prezența fizică la un astfel de eveniment creează o conexiune între cei prezenți. Fapt care confirmă ipoteza cu privire la apariția muzicii.
Practic, așa cum afirmam la început, muzica este un liant între oameni. Iar asta, cumva, s-a transmis în genele noastre încă de la apariția muzicii.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!
Sursa foto: profimediaimages.ro
4
4
