China anunță o nouă victorie în fața SUA în cursa spațială ● Luna a intrat într-o nouă eră, antropocenul selenar ● Atmosfera terestră nu a mai arătat astfel de 14 milioane de ani
China anunță o nouă victorie în fața SUA în cursa spațială
O victorie, de data aceasta diplomatică, a fost anunțată de Administrația Națională Spațială a Chinei (CNSA), după ce Agenția Spațială Egipteană a semnat un contract de colaborare cu aceasta în vederea stabilirii viitoarei bazei selenare permanente.
Acordul dintre agențiile spațiale ale celor două țări a fost „parafat” prin trimiterea unui satelit egiptean pe orbita Terrei în cursul acestei săptămâni, prin intermediul unei rachete a Chinei. De asemenea, acesta vine la doar o săptămână după ce SUA a anunțat că a semnat cu Angola un acord similar.
De fapt, avem de a face cu o cursă în care fiecare dintre cele două țări încearcă să atragă cât mai mulți aliați. Pe de o parte China, aliată cu Rusia, a semnat până acum acorduri de colaborare cu Africa de Sud, Belarus, Pakistan și Azerbaijan.
SUA, pe de altă parte, alături de Agenția Spațială Europeană (ESA), cea japoneză și cea britanică, a reușit să atragă în programul Artemis inclusiv două dintre țările membre BRICS (Brazilia și India). Cât de mult vor conta aceste alianțe, asta doar timpul o va spune. Un timp din ce în ce mai scurt, având în vedere că ambele tabere au anunțat că vor demara proiectul bazei selenare încă din 2030.
Luna a intrat într-o nouă eră, antropocenul selenar
Din 1959, odată ce sonda spațială sovietică Luna 2 a ajuns pe suprafața satelitului natural al Terrei, oamenii au continuat să își lase amprenta pe suprafața acestuia. Azi deja ne aflăm în etapa premergătoare stabilirii unei baze permanente acolo, indiferent cine o va construi, iar ăsta este un motiv suficient de bun pentru a declara oficial că Luna a intrat într-o nouă eră, cea a antropocenului selenar.
Ideea este susținută de trei cercetători americani într-un studiu publicat în revista Nature Geoscience. Impactul speciei umane pe Lună este incontestabil, așa cum este și pe Terra, zic ei. Iar aici, loco, oamenii de știință sunt de acord că planeta noastră a intrat în așa numitul antropocen, perioadă în care specia umană a devenit capabilă să influențeze ecosistemele terestre.
Când începe antropocenul? Aici nu există un consens. Unii specialiști susțin că a început acum 12.000 de ani, odată cu apariția agriculturii. Alții că nu ar fi început mai devreme de anii '50 ai secolului trecut. Cert este că toți sunt de acord cu privire la faptul că suntem în plin antropocen.
Acesta este și cazul Lunii, susțin cei trei cercetători americani. Fie că vorbim despre sonde prăbușite acolo, despre steaguri, fotografii, suveniruri sau cele 96 de pungi cu deșeuri umane (nu cea mai fericită metodă de a-ți face simțită prezența pe un corp ceresc străin), toate trădează acțiunea umană.
Iar suprafața Lunii va arăta cu totul altfel peste 50 de ani, afirmă aceiași specialiști, odată ce roverele vor modifica aspectul regolitului, odată ce baza permanentă va fi acolo (sau bazele), și odată ce oamenii vor începe să construiască drumuri pentru un acces mai ușor pe terenul accidentat de pe Lună.
Practic, concluzionează autorii studiului, pașii pe Lună nu fac altceva decât să continue acei primi pași pe care omenirea i-a făcut în afara Africii. Iar odată cu ei, umanitatea să își pună amprenta și să modifice totul în favoarea sa.
Atmosfera terestră nu a mai arătat astfel de 14 milioane de ani
Până să ajungem pe Lună și să modificăm ce e acolo, am avut o treabă destul de serioasă și aici, pe Terra. Iar asta este vizibil în compoziția atmosferei, una care nu a mai văzut o concentrație atât de mare de dioxid de carbon de acum vreo 14 milioane de ani, se arată într-un studiu publicat în revista Science.
Studiul analizează ultimii 66 de milioane de ani din punct de vedere al semnăturii chimice lăsate de dioxidul de carbon la nivel geologic. Iar concluzia am subliniat-o deja. Doar acum 14-16 milioane de ani, atmosfera Terrei a fost atât de încărcată cu CO2. Vorbim de o perioadă în care Groenlanda nu era acoperită de ghețuri, iar prezumptivul strămoș al genului Homo de abia începea tranziția de la un trai arboricol la cel în savană.
Până la 1700, atmosfera terestră a cunoscut o concentrație de dioxid de carbon de 280 de părți per milion (ppm). Date fiind valorile actuale, 421 ppm, se poate spune că omenirea este vinovată de creșterea cu cel puțin 50% față de valorile preindustriale.
Dacă trendul creșterii temperaturilor va continua în același timp, la finalul secolului vor fi atinse valori de 600-800 ppm. Iar o astfel de situație nu s-a mai văzut de cel puțin 30-40 de milioane de ani. Mai exact, din perioada în care Antarctica nu era acoperită de gheață.
Un alt aspect interesant relevat de studiul amintit este acela că o situație similară cu cea prezentă s-a petrecut acum circa 56 de milioane de ani. Și atunci, ca și acum, atmosfera terestră a cunoscut o creștere bruscă a nivelului de dioxid de carbon, fapt ce a produs schimbări majore la nivelul ecosistemelor. Atunci, subliniază autorii studiului, atmosfera terestră a avut nevoie de aproape 150.000 de ani pentru a reveni la valori normale.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!
Sursa foto: profimediaimages.ro
5
13
