Resturi fosile ale unui mamifer total neobișnuit au fost descoperite în Patagonia ● Un lac uriaș a apărut în cel mai arid loc din America de Nord ● Cel mai vechi ruj din lume a fost descoperit în Iran
Resturi fosile ale unui mamifer total neobișnuit au fost descoperite în Patagonia
O echipă internațională de paleontologi și arheologi a anunțat recent, în revista Scientific Reports, descoperirea unor resturi fosile fragmentate care au aparținut unui mamifer cu totul atipic. Este vorba despre un animal care a trăit acum circa 70 de milioane de ani, în Cretacic, și care prezintă trăsături nemaiîntâlnite la niciun alt mamifer din perioada mezozoică.
Mai exact, este un vorba despre un animal asemănător unui ornitorinc sau unui porc spinos, însă dimensiunile sale sunt cele care i-au frapat pe specialiști. Mamiferul, botezat Patagomaia chainko, avea o lungime de circa un metru și, după estimările oamenilor de știință, putea ajunge la o greutate de circa 25 de kilograme.
În condițiile în care mai toate mamiferele cunoscute din acea perioadă nu depășeau o greutate corporală de 100 de grame, descoperirea unui asemenea gigant este, cu adevărat, una istorică. În fapt, cele mai mari mamifere descoperite vreodată, și vorbim despre cele din Mezozoic, nu depășeau o greutate de 4-6 kilograme. Este vorba despre două specii similare, Repenomamus robustus și Repenomamus giganticus, ambele descoperite în China în 2005.
P. chainko este însă, conform autorilor studiului, dovada că evoluția primelor mamifere este încă una puțin înțeleasă. De asemenea, specialiștii încearcă să explice de ce vietățile din emisfera sudică, fie ele dinozauri, păsări sau mamifere, au tins să aibă dimensiuni considerabil mai mari decât cele din emisfera nordică.
Un lac uriaș a apărut în cel mai arid loc din America de Nord
Faimoasa Vale a Morții, situată la granița dintre California și Nevada, este, fără îndoială, cel mai arid din America de Nord. Cunoscută mai degrabă pentru temperaturile sale extrem de ridicate, pentru pietrele care se deplasează „singure” sau pentru nivelul scăzut de precipitații, Valea Morții a devenit însă martora unui fenomen atipic.
Este vorba despre un uriaș lac, format pe fondul furtunilor și al nivelului extrem de ridicat al precipitațiilor din ultima perioadă. Fenomenul nu este unul singular, chiar dacă iese din tiparul normal. În realitate, Valea Morții a cunoscut astfel de fenomene în ultimele decenii, ca urmare a anomaliilor climatice cauzate de încălzirea globală.
Nu mai departe de luna august a anului trecut, precipitațiile severe care au lovit inclusiv Parcul Național Valea Morții au dus la formarea unui lac cu o lungime de circa 11,3 kilometri și o adâncime de 0,6 metri. Deși a dispărut după câteva luni, lacul s-a format din nou anul acesta. În prezent, acesta măsoară 10 kilometri lungime și 0,3 metri adâncime.
Specialiștii susțin că Valea Morții nu a fost dintotdeauna un loc atât de arid. În realitate, în perioada de acum 185.000 – 128.000 de ani, un lac uriaș, botezat Lacul Blackwelder, a existat în această parte din estul Californiei. Ulterior, deși la dimensiuni ceva mai reduse, un alt lac, botezat Lacul Manly, a apărut în intervalul de acum 35.000 – 10.000 de ani.
În cazul de față, cercetătorii americani susțin că este vorba despre fenomene sezoniere, însă nu contestă faptul că ele sunt efecte ale unor anomalii climatice.
Cel mai vechi ruj din lume a fost descoperit în Iran
O echipă internațională de arheologi de la universitățile din Teheran și Padova a anunțat descoperirea a ceea ce se consideră a fi, posibil, cel mai vechi ruj din lume. Descoperirea, prezentată în revista Nature, constă într-un recipient metalic bogat decorat, care conține urme de minerale și substanțe organice care, combinate, au dus la crearea unei substanțe de un roșu aprins.
Datarea cu carbon radioactiv a arătat că substanța a fost creată acum circa 3.936 – 3.687 de ani, în plină Epocă a Bronzului. Și, chiar dacă practica înfrumusețării în acea perioadă, ba chiar și în perioadele mai vechi, este una relativ bine documentată, astfel de artefacte au rămas puțin cunoscute.
Analiza chimică a scos la lumină urme de hematit, manganit și braunit, precum și de galenă sau anglezit, alături de ceară și alte substanțe organice, folosite probabil pentru a aromatiza produsul cosmetic dar și pentru a închega totul sub forma unui ruj similar cu cele moderne.
Descoperirea, realizată în sud-estul Iranului, este una deosebit de importantă, în primul rând prin vechimea ei considerabilă. Până la ea, cea mai veche dovadă a folosirii unor substanțe de genul rujului data de acum 3.200 de ani, de pe un papirus egiptean care ilustra o tânără ce își picta buzele cu ajutorul unei pensule.
Autorii studiului sunt de părere că originea rujului a putea fi una sumeriană și ar data de acum circa 5.000 de ani. Din datele scrise, se pare că aceștia pisau pietre prețioase, iar pudra obținută era amestecată cu substanțe organice și minerale, apoi era aplicată pe buze sau în jurul ochilor. Era, conform specialiștilor, expresia luxului ce juca un rol crucial în ierarhia socială din Epoca Bronzului.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!
Sursa foto: profimediaimages.ro
