Printre noile specii recent descoperite in partea sudica a oceanelor este si o specie de caracatite. Aceasta este considerata de catre biologii marini drept cea mai apropiata de stramosul comun al caracatitelor care traiesc azi in zonele abisale, care ar fi trait in oceanele din apropierea Antarcticii acum mai bine de 30 de milioane de ani.
Descoperirile, care au presupus si analiza genetica a ADN-ului prelevat de la diferitele specii de caracatite, au fost facute de catre biologii de la Queen`s University Belfast, din Irlanda de Nord. Acestia au anuntat ca speciile existente de caracatite care traiesc in zonele adanci ar fi evoluat dintr-un stramos comun, care ar fi trait insa in ape cu adancimi mici, in apropierea tarmurilor.
Conform cercetatorilor, acest stramos comun ar fi fost transportat acum 30 de milioane de ani din zona Antarcticii spre celelalte oceane de catre curentii de apa bogati in saruri si substante nutritive, iar in decursul timpului din aceasta specie ar fi evoluat specii noi, care ar fi inceput sa reziste la adancimi din ce in ce mai mari.
Acum, recent descoperita specie Megaleledone setebos pare a fi cea mai apropiata de acest stramos comun al caracatitelor specifice zonelor abisale. Aceasta traieste tot in Oceanul Sudic (partea sudica a oceanelor Atlantic, Indian si Pacific, din jurul Antarcticii), la fel ca si stramosul sau si are trasaturi caracteristice zonelor abisale, care sunt aflate permanent in intuneric. Una dintre aceste adaptari este disparitia sacului de cerneala, care ar fi devenit inutil in lipsa luminii.
Studiile, publicate in revista Cladistics si anuntate de catre BBC, vor fi prezentate in aceasta saptamana la Valencia, in Spania, unde are loc Conferinta Mondiala pentru Biologie Marina.
La aceasta conferinta vor fi discutate si progresele facute pentru realizarea Recensamantului Vietii Marine, un proiect in care sunt implicati mai bine de 2000 de cercetatori din 82 de state ale lumii. Recensamantul Vietii Marine, proiect in care sunt incluse si studiile privind caracatitele din zonele abisale, a inceput in anul 2000 si va trebui sa se incheie in anul 2010.
Obiectivele colaborarii globale intre biologii marini implicati in realizarea Recensamantului sunt:
- Sistematizarea cunostiintelor existente privind viata in marile si oceanele lumii, precum si deschiderea accesului la aceasta informatie
- Masurarea efectelor activitatilor umane asupra organismelor marine
- Utilizarea celor mai noi tehnologii din domeniu pentru studierea vietii din mari si oceane
- Crearea unui fundament stiintific necesar pentru orice decizie politica rationala care ar trebui sa reglementeze activitatile desfasurate in mari si oceane.
Scopul final al Recensamantului Vietii Marine este realizarea unui studiu de referinta, care sa centralizeze tot ce cunoastem in prezent despre viata din mari si oceane. Acest Recensamant ar putea fi folosit si la viitoarele studii care vor evalua impactul omului asupra naturii, cat si pentru a afla cat de mult stim de fapt din ceea ce exista pe Planeta noastra.
Stire originala
http://news.bbc.co.uk/2/hi/science/nature/7715741.stm
Site-ul Recensamantului Vietii Marine, precum si o arhiva multimedia, pot fi gasite la:
Site-ul oficial al Conferintei Mondiale pentru Biologie Marina:
0
5
