În Olanda s-a deschis un centru de teste care găzduiește cel mai lung tub din Europa pentru testarea tehnologiei de transport de mare viteză Hyperloop. China are cele mai lungi zone de test din lume, însă tehnologia nu prea a făcut progrese, mai ales din cauza costurilor mari.

Centrul de teste Hyperllop din OlandaFoto: Siese Veenstra / AFP / Profimedia

Centrul din Olanda a fost deschis pe locul unde în trecut erau testate trenuri, iar tubul de încercări are formă de Y și lungimea lui este de 420 metri.

Tubul deschis în localitatea Veendam este format din 34 de segmente conectate. Diametrul este de 2,5 metri.

Tubul este special fiindcă are un „schimbător de cale”, practic are și o bifurcație pentru a testa tehnologia Hyperloop și când ar fi nevoie să schimbi direcția. Exemplul dat de cei care au deschis acest centru de teste este că pe viitor capsula ar putea ajunge la o bifurcație unde o va apuca, fie spre Berlin, fie spre Paris.

Sascha Lamme, directorul centrului de teste, se arată foarte optimist și spune că ar putea să existe în Europa anului 2050 o rețea de 10.000 km de tuburi pentru Hyperloop. Argumentul său este că tehnologia va fi gata pentru punerea în practică, iar rețeaua se va dezvolta, cum s-a făcut și cu cea de autostrăzi cu câteva decenii în urmă.

Un obiectiv îndrăzneț, spune șeful centrului, ar fi ca de la Amsterdam la Barcelona să poți ajunge în două ore. Sunt 1.500 de km între cele două orașe și poți face în prezent 17 ore cu mașina și 15 ore cu trenul. „Exact precum cu avionul, dar fără bătăi de cap”, spune șeful centrului, citat de AFP.

Directorul centrului speră că în 2030 va exista acolo un tub de 5 km pe care publicul chiar să poată testa direct tehnologia. Tubul din prezent este de sub jumătate de km lungime, așa că va fi nevoie de investiții mari și de teste promițătoare care să indice că merită să fie băgați bani acolo.

Ideea sistemului Hyperloop este că pasagerii se pot deplasa în capsule metalice care circulă cu viteze foarte mari prin niște tuburi din oțel în care presiunea este redusă. Cele mai optimiste prognoze indică viteze de 700-1.000 km/h, dar așa ceva nu pare posibil mai repede de câteva zeci de ani.

Elon Musk a trâmbițat în 2012 ideea Hyperloop, vorbind despre viitorul în care se vor parcurge 650 km în 30 de minute (!), distanța dintre Los Angeles și San Francisco. Tehnologia a progresat în pași mult mai „timizi” decât spera Musk, există câteva tuburi de test, dar departe de a fi construite sisteme de transport pentru publicul larg.

Principalul minus ține de costuri: sunt enorme, mult peste cele necesare construirii unor linii de mare viteză pentru trenuri. Enorm contează și siguranța: viitorii pasageri trebuie să fie siguri că vor ajunge întregi la destinație în aceste capsule ce ar rula cu viteze uimitor de mari.

Surse: AFP, AP