Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Science Report: China trimite prima misiune spațială spre fața nevăzută a Lunii; Scheletul lui „Picior Mic” dezvăluie o misterioasă rudă a omului; Moș Crăciun a venit mai devreme la Stația Spațială; Planeta s-a mai încălzit cândva, iar viața animală aproape a dispărut

de Alin Th. Ciocîrlie     HotNews.ro
Vineri, 14 decembrie 2018, 23:35 Science - Terra


Craniul lui Picior Mic (Foto: Universitatea Witwatersrand)

Drapelul Chinei va fi arborat pe fața nevăzută a Lunii / Savanții sud-africani ne-au descoperit o nouă bunică, în vârstă de 3,67 de milioane de ani și care trăia pe picior mic / Meniul de Crăciun al cosmonauților de pe Stația Spațială Internațională nu a sosit cu reni, ci cu șoricei și viermi / Când oceanul planetar era să dea în clocot, viața animală aproape a dispărut de pe Terra

China trimite prima misiune spațială spre fața nevăzută a Lunii. Cunoscută și ca fața îndepărtată sau întunecată a Lunii, emisfera satelitului nostru natural nu este vizibilă de pe Terra și este aproape necunoscută. Are o structură diferită de partea care este vizibilă și pe care au aselenizat pînă acum misiuni umane. China a lansat în premieră un vehicul cosmic care se va așeza pe emisfera neexplorată, demonstrând ambiții în creștere de putere spațială care să rivalizeze cu Rusia, Statele Unite și Uniunea Europeană. Racheta Marșul Cel Lung 3B a fost propulsată de la Centrul Xichang de lansare a sateliților din provincia Sichuan din sud-vestul Chinei. Cu misiunea Chang’e 4, chinezii speră să facă prima atingere ușoară a solului lunar, adică una în care nava spațială să nu sufere daune (Chang’e este zeița Lunii în mitologia chineză). Dacă va reuși, misiunea va propulsa programul spațial chinez într-o poziție de frunte într-unul din domeniile cele mai importante ale explorării lunare. Yutu, sau „Iepurele de jad” a fost roverul care a rulat pe Lună acum patru ani, iar planurile sunt de a-l retrimite anul viitor în misiunea Chang’e 5 pentru a reveni cu mostre, prima oară după 1976. Și o misiune cu echipaj uman este avută în vedere. Chang’e 4 este de asemenea o misiune cu rover, care va opera deasupra și dedesubtul solului lunar după ce se va așeza în craterul Von Karman din bazinul Aitken al Polului Sud după o călătorie de 27 de zile. Va efectua și observații radio-astronomice facilitate de faptul că fața întunecată a Lunii este „liberă de interferențe ale ionosferei planetei noastre, frecvențe radio generate de oameni și zgomote ale radiației aurorei”, a scris pe Space.com Leonard David, expert în nave cosmice. Pentru a menține legătura între centrul de control și Chang’e 4, China a lansat satelitul denumit Queqiao, („Podul Coțofenei”) după o veche poveste populară. Programul spațial chinez a beneficiat de coperare cu Rusia și UE, deși a fost exclus de pe Spația Spațială Internațională din cauza legislației americane care i-a barat accesul din pricina îngrijorărilor asupra puternicelor conexiuni cu programul militar chinez. Programul a cunoscut și o puternică dezamăgire anul trecut, când a ratat lansarea rachetei Marșul Cel Lung 5. (Associated Press)

Scheletul lui „Picior Mic” dezvăluie o misterioasă rudă a omului. După excavații care au durat 20 de ani în Africa de Sud, cercetătorii au descoperit și degajat scheletul aproape întreg al unei străvechi rude a omului: un hominid de sex feminin vechi de 3,67 milioane de ani, pe care l-au numit „Picior Mic”. Este o specie necunoscută anterior, au apreciat specialiștii în patru studii disponibile pe bioRxiv și care încă nu au fost publicate în reviste certificate științific. Conform lor, Picior Mic se deplasa ridicată pe două picioare și avusese aproape toată viața o contuzie la brațul stâng. Succesul excavațiilor a fost un miracol, conform lui Robin Crompton, biolog musculoscheletal la Universitatea din Liverpool, Regatul Unit, deoarece oasele erau mai moi decât rocile dimprejurul lor din peșterile Sterkfontein, la 40 km nord-vest de Johannesburg: „Imediat după cădere [în peșteră], a rămas cu pelvisul într-un bazin cu apă. Ca urmare, înainte de a se solidifica interiorul peșterii, oasele s-au decalcifiat și unele au devenit extrem de fragile, precum omoplatul, subțire ca hârtia”. Ronald Clarke, paleoantropolog la Universitatea Witwatersrand din Johannesburg, a precizat că Picior Mic este o reprezentantă a genului Australopithecus, „maimuță sudică”, la fel ca faimoasa Lucy. Cum arată numele, este un hominid cu aspect de maimuță, termenul „hominid” descriind primate bipede cu creier mărit și include oamenii, strămoșii noștri si verii apropiați ca gorilele și cimpanzeii. Picior Mic era probabil o vegetariană înaltă de 130 cm, cu picioarele mai lungi decât brațele, deci cu proporții asemănătoare cu ale noastre, ceea ce arată că prefera să se deplaseze pe sol, spre deosebire de alte specii de australopiteci care foloseau habitatul arborilor. Avea o deformație a antebrațului stâng, așa cum fac copii între patru și 10 ani care suferă căzături de pe bicicletă. Dar se vindecase cu mult înainte să cadă în peșteră și să moară. „Căzătura fatală poate să fi survenit ca urmare a unei lupte cu o maimuță mare, scheletul uneia fiind găsit foarte aproape de al ei”, crede Crompton. Întrucât Picior Mic pare a fi o nouă specie, după cum ar indica dinții și șoldurile, cercetătorii au numit-o în studiile citate Australopithecus prometheus, comunitatea științifică urmând a valida sau nu specia. (Live Science)






Craniul lui Picior Mic (Foto: Universitatea Witwatersrand)

Moș Crăciun a venit mai devreme la Stația Spațială. Cape Canaveral a comunicat că SpaceX a ajuns la Stația Spațială Internațională cu o livrare pentru Crăciun, cu o mică întârziere cauzată de o cădere temporară a comunicațiilor. Capsula Dragon a tras pe orbita laboratorului la trei zile după lansare. Comandantul Alexandr Gerst a utilizat marele braț robotic al stației pentru a apuca purtătorul de „colet”, iar manevra i-a reușit la a treia încercare, în timp ce cele două nave orbitau la 400 de km deasupra Pacificului. NASA a amânat prima încercare de apropiere, deoarece a survenit o defecțiune la sistemul Tracking and Data Relay Satellite (TRDS) din New Mexico. Dar după doar o oră și jumătate a fost conectat alt satelit TRDS și a doua tentativă a fost un succes.

Dragon a adus toate cele necesare pentru masa de Crăciun, dar și șoareci și viermi pentru experiențe științifice, pe lângă echipamente cântărind 2.270 kg. Alimentele pentru sărbători conțineau curcan afumat, caserole cu fasole verde, cartofi dulci zaharisiți, sos de merișoare, prăjituri cu fructe și cookies, biscuiți cu unt, precum și decorațiuni de sezon. Acestea pentru cei trei „locatari” care vor fi acolo de Crăciun, ceilalți trei urmând a reveni pe Pământ pe 20 decembrie. În prezent, stația este căminul a doi americani, doi ruși, un canadian și comandantul german.

Este a doua vizită la Stația Spațială, după cea de anul trecut, pentru Dragonul reciclat. Prima treaptă a propulsorului folosit la lansare a revenit în port, după ce a aterizat în mare în loc de Cape Canaveral. SpaceX a remorcat-o la țărm penru o posibilă refolosire, pe lângă verificările pentru a afla ce n-a funcționat. Compania face livrări pentru NASA din 2012, aceasta fiind a 16-a din contract. De Stația Spațială sunt atașate alte două nave pentru livrări, una rusească și alta a celuilalt contractant, Northrop Grumann. (Associated Press)




Stația Spațială întinde brațul spre Dragon (foto: NASA via AP)

Planeta s-a mai încălzit cândva, iar viața animală aproape a dispărut. Acum 252 de milioane de ani, Pământul aproape a murit. În ocean au dispărut 96% din specii. E mai greu de spus câte specii terestre s-au stins, dar pierderea a fost comparabilă. A fost cea mai cruntă dispariție în masă din toată istoria, a avut loc la sfâtșitul Permianului și s-a întins pe doar câteva mii de ani –o clipită, la scara geologiei. Savanții au explicat că încălzirea climei a golit oceanele de oxigen, ceea ce a distrus numeroase specii. Și s-ar putea să retrăim istoria, ne previn ei. Dacă e adevărat, atunci schimbările climatice se înscriu „cu certitudine în categoria evenimentelor de dispariție catastrofală”, sună sentința dată de Curtis Deutsch, planetolog la Universitatea Washington și coautor al unui nou studiu, publicat în revista Science. Cercetătorii cunoșteau demult caracteristicile generale ale cataclismului din Permian-Triasic. Înaintea extincțiilor, vulcanii din regiunea care azi este Siberia au erupt la o scară colosală, iar magma și lava au generat cantități uriașe de dioxid de carbon. În atmosferă, gazul a reținut căldura, iar suprafața oceanului planetar s-a încălzit cu aproape 10oC. Unii cercetători cred că numai căldura a nimicit numeroase specii. Alții cred că a condus la scăderea oxigenului din apă, asfixiind speciile care trăiau acolo. Rocile din perioada aceea par, de altfel, a se fi format când oxigenul lipsea dintr-o bună parte din ocean. Apa caldă reține mai puțin oxigen decât cea rece, dar în schimb poate accelera metabolismul animamalelor și le face să aibă nevoie de mai mult oxigen pentru funcțiile vitale. Codul, de exmplu, nu poate fi găsit decât între New England și Spania: mai la sud, căldura și lipsa de oxigen nu-i permit supraviețuirea. Ar fi fost de așteptat ca animalele de la Ecuator să fi fost cele mai afectate de cataclism, deoarece apele erau mai calde de la bun început. Dar animalele din zone cu ape reci au fost cele care n-au suportat scăderea bruscă, pentru că organismele lor erau adaptate la un conținut bogat de oxigen, spre deosebire de cele din zonele ecuatoriale, a sunat ipoteza elaborată de Deutsch. O simulare pe calculator a modelului atmosferic și o analiză de cartografiere a fosilelor de la diverse latitudini, împreună cu Jonathan Payne și Erik Sperling, paleontologi la Universitatea Stanford, au confirmat-o.

Noul studiu reprezintă o alertă importantă pentru omenire pe următoarele secole. Vulcanii din Siberia au eliberat în atmosferă mai multe gaze decât o vom face noi vreodată prin arderea combustibilillor fosili. Dar rata anuală de creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră este mai mare. „Necontrolată, încălzirea climei ne pune viitorul în pericol la aceeași scară ca și cele mai mari catastrofe din istoria geologică”, concluzionează dr. Deutsch. (New York Times)





Fosile de animale marine din Permian (foto: John Cancalosi, via Getty Images)
















4724 vizualizari

Vremea la


/
Maine:
|

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version