În 2017 cercetătorii de la mai multe universități au folosit tehnologie laser avansată pentru a privi în mostrele de gheață extrase din Alpi. Au găsit Moartea Neagră, relatează Scientific American.
Mostrele de gheață au arătat că în ultimii 2.000 de ani nivelul de plumb din atmosferă a scăzut brusc o singură dată, în perioada dintre 1349 și 1353, anii în care a avut loc una din cele mai groaznice pandemii din istoria umană: ciuma bubonică. În Europa Moartea Neagră a ucis o treime din populație.
Bilanțul uriaș al deceselor a dus la prăbușirea activității economice, inclusiv a mineritului și procesării plumbului. Astfel a scăzut și numărul de particule minuscule de plumb care au ajuns în atmosferă de unde s-au așezat pe ghețarii din Alpi ca apoi să fie comprimați de zăpadă în gheață.
O nouă pandemie are loc acum în jurul lumii iar studiile recente au arătat că diferitele tipuri de poluare au scăzut semnificativ pe măsură ce oamenii au renunțat la mașini, avioanele au rămas în hangare și fabricile s-au închis.
Dioxidul de azot emis de autovehicule a scăzut cu 40-60% deasupra orașelor chineze, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, concentrațiile de monoxid de carbon de deasupra New York-ului au ajuns la jumătatea nivelului înregistrat în 2019 iar emisiile de dioxid de carbon la nivel mondial s-au diminuat cu aproximativ 17%.
Studiile sugerează că 2020 va fi martorul celei mai mari scăderi anuale pentru aceste tipuri de emisii, însă sunt aceste schimbări masive în nivelul poluării suficiente pentru a fi înregistrate în inelele copacilor, mostrele de gheață sau depozitele de sedimente? Își va „aminti” Terra de pandemia de COVID-19?
Dacă ne imaginăm un cercetător forând în calotele glaciare peste 100 de ani, cel mai probabil indicatorul pe care îl va găsi vor fi aerosolii, potrivit lui Paul Mayewski, director al Institutului pentru Schimbări Climatice din cadrul Universității Maine și autorul principal al studiului privind Moartea Neagră.
Aerosolii sunt particule ultrafine care pot pluti în atmosferă pentru zile sau săptămâni la rând înainte să cadă la sol. Particulele poluante, precum cele de plumb, cadmiu sau sulf, sunt rezultatul mineritului, activităților industriale de prelucrare, folosirii autovehiculelor și a altor surse.
„Mostrele de gheață pot reconstitui nivelul aerosolilor la o rezoluție lunară în unele cazuri, așa că semnătura COVID-19 ar trebui să apară”, susține Christo Buizer, un paleoclimatolog specializat în studiul gheții și a schimbărilor climatice subite.
Un paleoclimatolog din 2120 ar putea găsi dovezile pandemiei și în inelele de creștere ale copacilor. Pe măsură ce copacii cresc, ei transportă din atmosferă în sol și apă sulf, oxizi de azot sau particule de metale. Oamenii de știință pot folosi spectometria de masă pentru a analiza cum nivelurile variază de la un an la altul.
Inelele copacilor ar putea oferi o înregistrare mai bună a pandemiei decât mostrele de gheață întrucât copacii se află mult mai aproape de orașe și centrele industriale decât majoritatea ghețarilor
Însă alți markeri ai pandemiei ar putea fi găsiți în cantități mai mari decât media în loc de mai puțin. Kim Cobb, un paleoclimatolog de la Institutul pentru Tehnologie din Georgia, SUA, crede că muntele de plastic în creștere datorită folosirii echipamentelor de protecție ar putea apărea în straturile de sedimente din cursurile de apă.
„Ai vedea probabil plasticul în deltele râurilor, sedimentele din preajma coastelor și chiar și unele lacuri dacă sunt suficient de apropiate de orașe”, spune paleoclimatologul.
Multe tone de plastic apar deja în aceste sedimente, iar adăugarea a miliarde de mănuși, măști și alte obiecte de unică folosință ar putea crea chiar și un strat distinct care să indice un „cataclism bogat în plastic”, susține Cobb, adăugând că „ar fi un marker, un strat cronologic care ar fi un lucru atât de fascinant pentru geologii din viitor”.
În 3020 un cercetător ar putea încă să distingă acest strat, dată fiind perioada îndelungată necesară pentru a fi degradate multe plasticuri. Un dendrocronolog [n.r. om de știință care se ocupă cu studiul inelelor anuale de creștere ale copacilor] ar putea găsi înregistrări ale nivelului aerosolilor în unii copaci cu viață îndelungată. Mostrele din ghețari își vor păstra cu siguranță markerii, dacă ghețarii și calotele glaciare vor mai exista atunci.
Gheața ar putea spune povestea pandemiei de COVID-19 și peste 100.000 de ani. Cele mai vechi mostre care arată cum a fost clima în trecut se întind pe o perioadă de milioane de ani.
„Mostrele de gheață nu mint”, spune Mayewski, adăugând că „ele surprind, pe cât pot de bine, tot ce ajunge în atmosferă”.
Citește și:
2
3
