Acum multă vreme, înainte de a miji epoca dinozaurilor, o ploaie zdravănă s-a abătut asupra supercontinentului Pangeea - și nu s-a oprit timp de un milion de ani, fiind acum cunoscută drept Episodul Pluvial Carnian. Un nou studiu arată că EPC a fost de fapt o mare extincție – provocată de erupții vulcanice și schimbări climatice – care a dus la dispariția unei treimi din speciile marine și a unui număr semnificativ de plante și animale terestre.

Sumarul marilor extincțiiFoto: Museo delle Scienze, Trento

Această extincție „ascunsă” nu a atins nivelul de mortalitate al celor cinci mari extincții în masă discutate în mod obișnuit de comunitatea științifică (extincția Permian-Triasic, care survenise cu 20 de milioane de ani înainte, ar fi eradicat 90% din specii, de exemplu). Dar, argumentează autorii studiului, EPC nu a fost important numai pentru ce s-a pierdut – ci și pentru ce s-a câștigat. Departe de a fi doar o perioadă a morții, EPC a fost una de „transformare”, deschizând calea pentru domiația dinozaurilor și evoluția multor grupuri de animale terestre care populează și Pământul de azi.

„O caracteristică a EPC este că extincția a fost urmată de o mare dispersie [de noi specii]”, a spus autorul principal al studiului, Jacopo Del Corso, profesor de geologie la China University of Geosciences din Wuhan. „Un număr de grupuri care au un rol central în ecosistemele de azi au apărut sau s-au diversificat pentru prima oară în Carnian [o perioadă din Triasic care a durat de acum 237 la 227 de milioane de ani]”.

În aceste grupuri intră actualele recife de corali și planctonul din oceane, afirmă Del Corso, precum și faună terestră ca șopârle, broaște, crocodilieni, broaște țestoase și o diversă varietate de dinozauri (care vor prospera pe Pământ în următoarele 150 de milioane de ani). Arborii coniferi au avut prima apariție în Carnian, plantând în continuare rădăcinile multor ecosisteme prezente și „chemând zorii lumii moderne”, notează autorii în noul lor articol.

Deci: ce a adus în primul rând ploaia care a schimbat lumea? E greu de spus cu certitudine, dar autorii studiului cred că răspunsuri sunt ascunse în câmpul de lavă cât un continent cunoscut drept Provincia Wrangellia, care se întinde pe mii de mile de-a lungul coastei vestice a Canadei zilelor noastre. Această provincie masivă, rod al activității vulcanice, a fost așternută prin vulcanism violent în Carnian și se suprapune (cel puțin parțial) pe EPC.

Studii anterioare au estimat că acele erupții puternice au eliberat circa 5.000 de gigatone de carbon în atmosferă (de sute de ori mai mult decât emisiile actuale), antrenând probabil o schimbare extremă de climă. Lumea a devenit semnificativ mai umedă, ploile zdravene devenind norma, oceanele s-au acidificat, specii întregi murind laolaltă și făcând loc unor noi și ciudate plante și animale care le-au preluat treptat locul.

În orice caz, aceasta este povestea pe care o proiectează autorii noului studiu. Dar, precum recunosc ei, mai e nevoie de multă muncă pentru a înțelege anvergura ECP și a urmărilor sale. S-ar fi putut să aibă loc alte episoade vulcanice în afară de Wrangellia, a notat echipa, indicându-le drept atenționări întrucât volume vaste de bazalt vulcanic din vremea Triasicului au fost înghițite în Pământ. Planeta noastră mereu schimbătoare își consumă propria istorie, lăsându-ne roci și oase drept unice indicii. (Live Science)