De ce anul începea în luna martie acum peste două milenii

de Vlad Barza     HotNews.ro
Joi, 23 decembrie 2021, 11:44 Science - Terra


Flori de primavara
Foto: Hotnews
​Martie este luna pe care o asociem cu Mărțișorul, cu venirea zilelor mai calde și cu pregătirile pentru arat și semănat, dar acum două milenii această lună era prima din an. Mai exact, Martie era prima lună în calendarul roman și este a treia în calendarele gregorian și iulian. În tradiția românească, acestei luni i se spunea Mart, Mărțișor, Marțiu, iar aromânii îi spuneau Marțul. În unele regiuni era denumită Germinar sau Germinariu.

Dar Martie a fost pentru câteva secole, pe vremea romanilor, prima lună a anului, Primul calendar creat pe timpul Republicii Romane, acum peste 25 de secole, avea doar 10 luni și cuprindea 304 zile (6 luni de 30 de zile și patru de câte 31 de zile) fiindcă lunile de iarnă pur și simplu nu erau numărate și nici denumite. Acel calendar începea cu Martie (denumită după zeul războiului, Marte) și se încheia cu decembrie, luna a zecea, care era timp al recoltei în Roma.

Acest calendar nu a durat prea mult, fiindcă în secolul 7 î Hr, pe timpul celui de-al doilea rege roman, Numa Pompilius, calendarul a fost modificat prin adăugarea a 50 de zile și crearea a două noi luni: Ianuarie (de la zeul Ianus) și februarie (de la un festival al purificării numit Februa). Ambele luni aveau 28 de zile. Ianus era zeul ușii, al sărbătorilor și riturilor de trecere și al fenomenelor de tranziție.

Fiecare an era legat de anul considerat ca fiind primul de către romani: 753 î Hr, anul întemeierii Romei. Din anul 509 î Hr când a fost fondată republica, până la cerarea Imperiului, în anul 27 î Hr romanii, căpătând noi cunoștințe, au modificat de mai multe ori calendarul.

Era nevoie de modificări fiindcă acest calendar era bazat pe mișcarea Lunii, dar cum ciclul lunar are 29,5 zile, au apărut cu anii desincronizări tot mai mari față de anotimpurile pe care chiar calendarul era menit să le marcheze.

Pentru a mai elimina măcar o parte din confuzie, o dată la 2-3 ani era adăugată o lună denumită Mercedonius, dar acest lucru nu era făcut în mod constant și mai multă confuzie a apărut. O mare problemă era faptul că acum 21-22 de secole calendarul nu era comunicat public, ci era aplicat și anunțat de preoții de la temple care decideau când se vor ține festivalurile și sărbătorile și în ce zi se putea, sau nu, să se facă negoț.

Totul s-a schimbat în anul 45 î Hr când Iulius Caesar a cerut o versiune puternic revizuită de calendar, iar aceasta a fost creată de un matematician și astronom pe nume Sosigene din Alexandria care a propus un calendar cu 365 de zile pe an și cu un an bisect o dată la 4 ani.

Noul calendar, deși subestima lungimea anului cu o eroare de 11 minute, era sincronizat cu ”curgerea” anotimpurilor și, mai ales, venea cu o altă super-noutate: anul începea la 1 ianuarie, ziua la care consulii își începeau mandatul.

Practic, anul astronomic este mai lung cu 11 minute decât anul iulian mediu, aceasta ducând la acumularea unei zile diferență în 128 de ani.

În acel calendar a șaptea lună se numea Septembrie, a opta era Octombrie, iar a noua era Noiembrie. Denumirile au rămas, chiar dacă s-au adăugat două luni, iar septembrie, spre exemplu, nu mai este a șaptea lună, ci a noua.

Trebuie spus că, deși calendarul iulian a rămas în vigoare pentru secole bune - și mai este în vigoare în unele țări - data Anului Nou a fost celebrată nu doar pe 1 ianuarie, ci și în alte date legate de diverse sărbători creștine sau păgâne.

Cea mai mare schimbare de aplicare a calendarului a fost în 1582 când s-a adus o puternică modificare calendarului iulian. Introducerea calendarului gregorian a fost necesară deoarece, în cazul calendarului iulian, anul mediu era ceva mai lung decât anul astronomic, făcând ca echinocțiul de primăvară să se mute ușor înapoi în anul calendaristic.

Sursa: National Geographic






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1514 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Numa' Numa' Pompilius (Joi, 23 decembrie 2021, 18:54)

    fLoreign [utilizator]

    Cronologia este defectuoasă. Regii romani (Romulus fiind întâiul, apoi Numa Pompilius) vin înaintea republicii romane, în cadrul căreia Iulius Cezar este ultimul conducător. Cezar a instituit și așa-numitul "calendar iulian", ultima mare reformă înainte de cea din secolul XVI. Abia după Cezar au venit împărații romani, de la Augustus la Augustulus. Vă rog nu confundați regii romani (înainte de republică) cu împărații romani (după republică).


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by