Criza gazelor rusesti readuce in atentie necesitatea gasirii, dezvoltarii si utilizarii pe scara larga a unor surse alternative de energie. In acest context incercam sa gasim raspunsuri "la rece" unor intrebari fundamentale: care ar fi aceste surse alternative de energie? Si care ar fi unele dintre argumentele pro si contra pentru fiecare dintre acestea? Resursele alternative de energie ale planetei ar trebui sa indeplineasca simultan mai multe conditii:
- sa poata fi utilizate pe scara larga fara riscul epuizarii rapide a acestora;
- sa nu fie foarte daunatoare mediului (sa nu polueze si/sau sa nu contribuie foarte mult la cresterea emisiilor de dioxid de carbon si alte gaze cu efect de sera din atmosfera) ;
- sa nu fie prea costisitoare.
Cautarea acestor resurse alternative este un obiectiv vechi de decenii al cercetatorilor din intreaga lume. Volumul finantarii acestui domeniu stiintific a fost insa proportional cu pretul petrolului si cu evolutia crizelor energetice din anii 1970 pana in zilele noastre. Dupa socurile petroliere din anii 1970 (1973, dupa Razboiul de Yom Kippur si 1979, criza iraniana), pe plan mondial au fost facute investitii enorme in studierea unor surse alternative hidrocarburilor. Aceste investitii au fost insa reduse odata cu scaderea pretului petrolului, dupa 1986. Timp de aproape 2 decenii, pretul scazut al petrolului a descurajat investitiile masive in cercetarea unor resurse alternative de energie. Ultimii ani au marcat insa o crestere accentuata a interesului in aceste resurse, pe de o parte datorita crizelor din domeniul energiei (preturi ale petrolului cu fluctuatii semnificative, crizele gazelor din Rusia), iar pe de alta parte datorita angajamentelor politice ale unor state, in principal ale Uniunii Europene, de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera.
Sa recapitulam deci unele dintre aceste surse de energie alternativa.
1. Surse alternative de hidrocarburi.
In prezent, hidrocarburile “clasice” – petrolul si gazele naturale (metanul) sunt “sangele” economiei mondiale. Dar localizarea pe glob a multor rezerve de petrol si gaze naturale este una dintre cauzele crizelor actuale. De aceea, din dorinta de a avea rezerve alternative de hidrocarburi, a caror exploatare sa fie sigura si stabila in timp, agentiile care finanteaza cercetarea din intreaga lume au inceput sa fie din ce in ce mai interesate de studierea “gazhidratilor”.
Gazhidratii, sau “gheata de metan”, sunt o importanta sursa potentiala de energie.
![]() |
Structuri diferite de gazhidrati Foto: Wikipedia |
![]() |
Chiar daca sunt practic gaze naturale inghetate – si au fost identificate volume insemnate ale acestor resurse, gazhidratii nu sunt insa exploatati, cel putin deocamdata. Cauza este lipsa unor tehnologii care sa poata exploata gazhidratii in mod constant si in conditii de siguranta. Si asta pentru ca, odata cu aducerea lor la suprafata, “gheata de metan” se volatilizeaza rapid, aparand si riscul major al unor explozii la bordul navelor de lucru. Numeroase echipe de cercetatori din lume lucreaza insa la punerea la punct a unor tehnologii eficiente si sigure, care sa poata utiliza aceasta resursa. (http://en.wikipedia.org/wiki/Gas_hydrates, http://www.gaschem.com/gashydrates.html )
2. Utilizarea “curata” a carbunilor
Carbunii, a caror utilizare pe scara mare a inceput odata cu Revolutia Industriala din Secolul al XVIII-lea, raman rezerva energetica cea mai bine cunoscuta de pe Terra. Majoritatea statelor lumii (cateva exemple reprezentative fiind China, SUA, Australia), isi obtin si astazi cea mai mare parte a energiei electrice necesare prin arderea carbunilor. Problema majora a utilizarii carbunilor este legata de volumul mare al emisiilor poluante. De aceea, in ultimul deceniu au fost create tehnologii numite “curate”, care capteaza cea mai mare parte a acestor emisii. Utilizarea, chiar si “curata” a carbunilor este totusi controversata, pentru ca numerosi cercetatori pretind ca aceasta reducere a emisiilor poluante este practic imposibila.
Problemele legate de tehnologiile curate ale carbunilor privesc in buna masura si costurile ridicate ale retehnologizarii centralelor termoelectrice. (http://science.howstuffworks.com/clean-coal.htm, http://en.wikipedia.org/wiki/Clean_coal_technology )
3. Biocombustibilii
Procesarea unor plante oleaginoase pentru obtinerea unor combustibili lichizi a fost
![]() |
Etichete de protest impotriva cultivarii necontrolate a plantelor tehnice din care se obtin biocombustibilii. Foto: AP |
![]() |
- cultivarea plantelor tehnice din care se obtin biocombustibilii ar duce la reducerea suprafetelor cultivate cu cereale, de exemplu, datorita preturilor mai bune obtinute de catre fermieri din plantele tehnice. Acest fapt ar fi avut o contributie majora la cresterea preturilor mondiale la alimente din ultimii ani. (http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2008/06/080603_biocombustibili_alimente.shtml,
- Arderea biocombustibililor nu ar reduce de fapt emisiile de gaze cu efect de sera.
- Cultivarea plantelor tehnice in unele state s-ar fi facut prin distrugerea unor suprafete mari de zone naturale (paduri tropicale si ecuatoriale, etc).
Chiar daca, controversele legate de utilizarea biocombustibililor continua, acestia au fost din ce in ce mai folositi in ultimii ani.
http://environment.about.com/od/fossilfuels/a/biofuels.htm
http://greenliving.lovetoknow.com/Advantages_and_Disadvantages_of_Biofuels
O categorie speciala a biocombustibililor o reprezinta biogazul.
Biogazul este de fapt un amestec de gaze, in principal metan, rezultate din descompunerea materiei vii. In multe orase ale lumii au fost construite in ultimele decenii mari colectoare de materie organica (deseuri menajere de origine organica – fie resturi menajere, fie ale fermelor de animale). Aceasta materie organica se descompune, iar din aceasta descompunere rezulta biogazul, care este colectat. Din acesta se separa apoi metanul, care intra in sistemul energetic. http://en.wikipedia.org/wiki/Biomethane#Applications
4. Sisturile si nisipurile bituminoase sunt roci sedimentare care, in timpul geologic, au
![]() |
Exploatare de nisipuri bituminoase - Statul Alberta, Canada Foto: AP |
![]() |
Utilizarea rocilor bituminoase este insa una dintre cele mai poluante alternative la hidrocarburile clasice. Emisiile poluante ale arderilor, precum si volumele importante de deseuri reprezinta costuri ecologice foarte mari. http://en.wikipedia.org/wiki/Bituminous_sand
Inafara acestor resurse alternative de hidrocarburi, exista, bineinteles, resursele regenerabile de energie. Unele dintre acestea au inceput sa fie utilizate deja pe scara larga la nivel mondial in ultimele decenii.Altele sunt inca putin utilizate, datorita costurilor deocamdata prea mari. Este vorba despre energia soarelui, apei, vantului, energia geotermala, hidrogenul, energia nucleara, energia marii (valuri si maree).
5. Energia solara este bazata pe efectul fotovoltaic. Utilizarea energiei solare (Soarele fiind o sursa inepuizabila de energie chiar si in timp geologic) a fost vazuta ca o solutie alternativa inca din anii 1970, cand din pacate tehnologia era inca neperformanta si deosebit de costisitoare. Cu timpul, randamentul energetic s-a imbunatatit iar constructia panourilor solare nu mai este in prezent la fel de costisitoare ca acum cateva decenii, gratie si noilor tehnologii recent. Descoperite. De aceea, in numeroase zone de pe glob panourile solare au inceput sa fie din ce in ce mai numeroase. Utilizarea lor este insa limitata la zonele foarte insorite de pe Glob. http://en.wikipedia.org/wiki/Solar_energy
6. Energia eoliana foloseste forta vantului pentru obtinerea de electricitate. Centralele
![]() |
Mori de vant in Olanda Foto: AP |
![]() |
7. Energia hidro. Captarea energiei apelor curgatoare este deja una dintre principalele surse alternative de obtinere a energiei electrice pe plan mondial. Constructia de baraje hidroelectrice a inceput de aproape un secol si a fost deja extinsa la majoritatea fluviilor lumii. Constructia barajelor hidroelectrice, pe langa obtinerea energiei electrice, a avut un alt rol pozitiv, anume acela al regularizarii nivelelor raurilor in cazul apelor mari (prevenirea inundatiilor). Dezvoltarea utilizarii energiei hidro este insa in prezent limitata de faptul ca pe marile rauri au fost deja construite baraje. Mai mult, deceniile scurse de la constructia marilor baraje ale lumii au evidentiat numeroasele efecte negative asupra mediului. Oprirea cailor de migratie naturala a numeroase specii acvatice (v. pentru sectorul romanesc al Dunarii migratia sturionilor) a dus la reducerea biodiversitatii fluviilor. Blocarea sedimentelor aduse de rauri in lacurile de baraje au dus la acumularea unor volume mari de poluanti stocati aici odata cu sedimentele. Blocarea sedimentelor in lacurile de baraj si netransportarea acestora spre gurile de varsare a dus la aparitia sau accentuarea fenomenului de retragere a plajelor din preajma gurilor de varsare (cum este cazul
![]() |
Baraj hidroenergetic Foto: AP |
![]() |
8. Energia geotermala. Sursa de energie in acest caz este inpeuizabila, fiind vorba despre caldura interna a Pamantului. Pe masura ce coboram spre centrul Pamantului, temperatura creste in medie cu 3 grade la fiecare suta de metri. Aceasta valoare este insa o medie, pentru ca exista si zone in care temperatura creste mult mai rapid. Exemplele cele mai reprezentative sunt zonele active tectonic (in vecinatatea faliilor majore ale scoartei terestre) sau active vulcanic in care temperatura creste mult mai rapid in adancime.
Obtinerea de energie din surse geotermale inseamna captarea si transformarea in energie electrica a acestei surse de caldura. Chiar daca prima centrala a fost testata acum o suta de ani, iar energia geotermala este prezenta oriunde pe Terra, in 2008 energia electrica obtinuta din aceasta sursa era de doar 1 procent din total mondial. http://www.bbc.co.uk/climate/adaptation/geothermail_energy.shtml, http://en.wikipedia.org/wiki/Geothermal_power
9. Hidrogenul. Este elementul cel mai raspandit, care in urma combinarii cu atomii de oxigen da apa - si energie. Este vazut drept solutia universala a energiei viitorului. Problemele legate de utilizarea hidrogenului ca resursa energetica privesc insa costurile tehnologice necesare pentru ca acest lucru sa devina realitate. In lume au aparut deja masini – hibrid care functioneaza cu hidrogen, iar Islanda a decis de cativa ani sa devina prima tara a carei sursa de energie sa fie hidrogenul.
http://en.wikipedia.org/wiki/Hydrogen_power
http://news.bbc.co.uk/2/hi/science/nature/1727312.stm
10. Energia nucleara. Odata cu primele centrale atomoelectrice, aparute acum jumatate
![]() |
Centrala nucleara de la Cernavoda Foto: AP |
![]() |
http://www.bbc.co.uk/dna/h2g2/A476723
11. Energia valurilor si a mareelor. Transformarea energiei valurilor si a mareelor in
![]() |
Panouri solare Foto: AP |
![]() |
http://en.wikipedia.org/wiki/Wave_power
NA. Acest articol prezinta, cum mentionam la inceput, UNELE surse alternative, precum si UNELE dintre argumentele pro si contra utilizarii lor si nu este in niciun caz un document care ar avea pretentia de a evalua situatia in mod exhaustiv.