Facebook, platforma viitorilor pensionari?● Nu le mai dați sare chinezilor! ● Revoluția din arheologie care nu a mai avut loc Marea Barieră de Bule salvează planeta

Palatul din Knossos, GreciaFoto: Profimedia Images
  • Facebook, platforma viitorilor pensionari? Nu-l plânge nimeni pe Mark Zuckerberg, dar nici Facebook-ul nu pare să o ducă prea bine. Zic statisticile că din 2014 și până azi, numărul tinerilor care își fac cont pe Facebook s-a redus cu vreo 50%. Pe de o parte ai zice că e de bine. Dar când te uiți spre ce platforme migrează tineretul, speranța țării, îți cam înghiți vorbele. TikTok-ul dărâmă toate barierele și este în topul preferințelor. Adolescenții mai preferă YouTube, Twitch sau Reddit, în timp ce adolescentele se dau în vânt după Instagram, Snapchat și altele asemenea. Cum ar veni, doar vreo 32% dintre adolescenți mai folosesc azi Facebook-ul, ceea ce înseamnă că, nu peste multă vreme, ăsta va deveni un fel de club al pensionarilor. Șă mai zică cineva că nu trece timpul repede! De bine ce învățasem și noi cum funcționează butoanele alea pe acolo, se mută lumea pe alte platforme, să te facă pe tine să te simți bătrân Pe de altă parte, poate fi bine. Stăm și noi mai liniștiți, ăștia cu Facebook, nu mai face nimeni gălăgie, nu mai dă nimeni cu mingea în geamuri, și nu mai trebuie să ieși cu ligheanul virtual cu apă ca să arunci pe ei când se joacă pe lângă fereastra ta. Draci de copii. N-ai pace cu ăștia, dom`ne!
  • Nu le mai dați sare chinezilor! Revista de specialitate BMJ Nutrition Prevention & Health ne anunță un fapt revelator. Anume, dacă toți chinezii ar reduce consumul zilnic de sare cu doar un gram, s-ar salva peste 4 milioane de vieți până în anul 2030, și s-ar reduce numărul cazurilor de infarct cu aproape 9 milioane. Zic oamenii ăștia că în China se consumă sare într-o veselie. Circa 11 grame/ zi pe cap de vacă furajeră. Iar asta înseamnă că vreo 40% dintre decesele anuale se produc pe fondul afecțiunilor cardiovasculare. Mai zic specialiștii care semnează studiul că o cantitate ideală de sare ar fi pe la 3,2 grame/zi. La cum îi știm noi pe chinezi, asta nu ar fi o problemă. Știm că ăștia, dacă își pun ceva în cap, nu prea se lasă până nu le iese. Iar dacă e să cârâie vreunul mai recalcitrant, își ia un cap în gură de nu se vede. Știe partidul ce face. Ce nu am înțeles este de ce s-au oprit oamenii cu studiul doar la China. Ce? Noi nu mâncăm sărat? Uite, ar fi tare interesant un studiu privitor la efectele asupra sănătății populației a consumului de „apă, paie și bătaie” + aer curat la micul dejun și la cină. Chiar. Hai că deviem, dar nu poți să nu te întrebi... la noi o ști partidul ce face?
  • Revoluția din arheologie care nu a mai avut loc. Un studiu semnat de cercetători de la Universitatea din Münster și de la cea din Tel Aviv, studiu publicat în prestigioasa revistă Antiquity, ne spune nouă cum au reușit arheologii și specialiștii în studii interdisciplinare să afle cu exactitate când a fost distrusă o așezare antică din Israel. Este vorba despre Tell Iẓṭabba, un oraș seleucid distrus în anul 107 î.Hr. în timpul revoltelor conduse de dinastia Hasmoneilor. Pentru cine nu știe, asta a fost o dinastie evreiască, una care a ajuns să lupte împotriva seleucizilor. Ei bine, ce ne interesa noi este ce fapte revelatoare au adus specialiștii, de au aflat cu atâta exactitate data la care s-a produs dezastrul. Practic, îți cam rup gura ăia când afli că anul conflictului a fost stabilit cu ajutorul unor monede din perioada respectivă. Apoi, prin intermediul unor inscripții. Wow! Cum ar veni, au descoperit apa caldă, că asta se face de când s-a inventat arheologia. De fapt, pe asta se bazează toată esența arheologiei. Pe interpretarea datelor existente. Dar lucrurile nu se opresc aici. Specialiștii în studii interdisciplinare au analizat oasele de păsări și melcii care reprezintă resturi de la ultimele mese. Pe baza acestor studii, a reieșit că distrugerea orașului a survenit primăvara. Trecem peste faptul că și asta era sugerat în inscripții. Cum ar veni, e vorba doar de o confirmare. Dar adevărata revelație este că s-au făcut analize pe materia organică, adică fix aia pe care se fac datările și observațiile de genul ăsta de când există datările cu carbon 14. Citind astfel de studii preluate peste tot în lume, nu poți că nu te întrebi: dar ăștia ce au descoperit până la urmă, în afară de faptul că pot bifa niște articole pentru punctaj în reviste de genul ăsta?
  • Marea Barieră de Bule salvează planeta. Marea Barieră de Bule! Da, fix așa îi spune ciudatului proiect al unor olandezi, care s-au gândit ei că ar putea folosi principiul bulelor de aer în apă pentru a depolua râurile de deșeurile de microplastic. Cei care au mai stat printr-un jacuzzi probabil v-ați prins imediat cum stă treaba, celorlalți vă facem un desen din cuvinte: pe fundul căzii, pardon, al râului este plasată în diagonală o conductă prin care se pompează aer; conducta este perforată, așa că aerul iese sub forma unei ”perdele” de bule, care prinde și direcționează microplasticele spre un bazin special. Un filtru convențional reține sub 0,5% din microplastice, însă această Barieră de Bule are o eficiență teoretică de 90%. Deci fie avem o soluție interesantă pentru tonele de PET-uri din râurile patriei, fie ne folosim de ea pentru un nou banc cu Bulă. Până să aflăm clar dacă funcționează sau nu, mai aveți și voi răbdare și continuați să reciclați!