Ce s-a întâmplat cu mica fermă de pe Lună, creată de China acum patru ani? ● Ar putea oamenii să procreeze în spațiu? ● Antibioticele pentru bolile copilăriei nu mai sunt eficiente în multe țări ale lumii
Ce s-a întâmplat cu mica fermă de pe Lună, creată de China acum patru ani?
La 3 ianuarie 2019, misiunea Chang'e 4 a Chinei ducea pe Lună roverul Yutu. Alături de multe alte intrumente de cercetare, acesta purta și un mic laborator care urma să realizeze în premieră un test biologic de o importanță uriașă în ceea ce înseamnă viitoarea colonizare a Lunii sau a altor corpuri cerești.
Este vorba de o mică „fermă”, în care specialiștii chinezi au testat modul în care se pot dezvolta anumite plante în condițiile speciale de pe partea îndepărtată a Lunii. Cu ocazia asta, au folosit semințe de bumbac, cartofi, rapiță și creson, alături de drojdie și ouă de musculițe de oțet.
Specialiștii au publicat recent două studii (pentru a le accesa dați click aici și aici) în care arată rezultatele experimentului.
Micul laborator experimental, afirmă autorii studiilor, a avut o greutate de 2,608 kilograme și un volum de 0,82 de litri. Proiectul prevedea ca plantele, odată ce germinau, să producă oxigen și nutrienți prin fotosinteză, iar micul ecosistem să fie susținut de larvele muștelor. Drojdia ar fi urmat să acționeze ca un agent care să ajute la descompunerea materiei moarte (fie vegetală, fie animală) și să creeze nutrienți suplimentari.
Odată ce laboratorul a ajuns pe suprafața Lunii, temperatura din interiorul acestuia a fost setată la 24 de grade Celsius, apoi semințele au fost udate cu cei 18 mililitri de apă cu care fusese dotat micul ecosistem. Iar după câteva zile, semnițele de rapăiță, cartofi și bumbac au germinat.
Cercetătorii chinezi planificaseră ca lumina solară, mult mai puternică decât pe Terra, să fie direcționată către interiorul laboratorului, pentru a putea observa cum reacționează plantele la un astfel de mediu nou. Iar până aici, totul a fost un succes.
Odată însă ce s-a instalat noaptea, temperatura exterioară a coborât până la – 190 de grade Celsius, fapt care a dus la moartea tuturor plantelor în numai câteva ore. Astfel, experimentul s-a încheiat după numai nouă zile, nu 100, așa cum era programat.
În aparență, pare a fi un eșec. În realitate, subliniază autorii studiului, testul a arătat că plantele pot crește în condițiile speciale de pe Lună, iar un sistem regenerativ poate fi amplasat acolo. În această primă etapă, doar s-a testat rezistența organismelor la lumina extrem de puternică și la radiațiile solare.
Pasul următor constă într-un nou test, unul pe care specialiștii chinezi vor să îl realizeze într-unul dintre canalele de lavă de pe Lună, locul considerat ideal pentru amplasarea unui baze permanente. De altfel, se estimează că în astfel de peșteri se poate menține o temperatură constantă, suficientă pentru supraviețuire. Apoi, adăposturile naturale de acest ar oferi inclusiv protecție împotriva radiațiilor solare.
Dacă acest experiment va reuși, China face un nou pas important către colonizarea Lunii. Așa cum am subliniat de mai multe ori, Agenția Spațială a Chinei (CNSA) a anunțat că va trimite primul său echipaj uman pe Lună, în zona polului sud, în anul 2030. Programul Artemis al celor de la NASA, similar în multe privințe cu cel chinez, a anunțat că va trimite primul echipaj uman pe Lună, de la misiunile Apollo încoace, peste numai doi ani.
Ar putea oamenii să procreeze în spațiu?
Dacă specialiștii chinezi s-au concentrat pe posibilitatea creării unor ferme selenare, cei japonezi fac un pas istoric și testează capacitatea organismelor animale de a se naște și dezvolta în condițiile din spațiul cosmic. Deocamdată, după încheierea experimentului, răspunsul lor este „poate”, iar asta înseamnă mult mai mult decât aveam până în prezent.
Este pentru prima dată când embrioni de mamifere (recte șoareci de laborator) au fost testați în condițiile existente la bordul Stației Spațiale Internaționale. A fost vorba despre embrioni produși pe Terra, unii fiind testați în condiții care simulează gravitația terestră, iar alții în condițiile microgravitației de acolo.
Rezultatele au arătat că rata de supraviețuire a fost mai scăzută decât în condiții normale, însă unii embrioni au supraviețuit și s-au dezvoltat normal, iar ăsta este un semn încurajator. Trebuie subliniat că embrionii au fost ținuți în viață doar patru zile, aceasta fiind durata maximă în care ei pot supraviețui în afara uterului. Iar ăsta poate fi un impediment.
Analizele realizate după înapoierea embrionilor au arătat că aceștia nu fuseseră afectați de radiații, o concluzie nu chiar concludentă dacă ne gândim că subiecții au petrecut foarte puțin timp spațiu. De asemenea, au arătat că microgravitația nu a avut efecte majore asupra dezvoltării cobailor. Iar acest rezultat pare să dubleze concluziile unui alt studiu, realizat în 2005, care arăta că femele de șoareci, gestante, au dat naștere unor pui perfect normali, și asta după ce petrecuseră 11 zile în spațiul cosmic.
Și aici se poate vorbi însă de perioada scurtă în care s-au realizat experimentele. De fapt, pot spune ele că o sarcină ar putea să se dezvolte în condiții normale în spațiu, de la început și până la final, iar copilul rezultat să fie unul perfect sănătos? Răspunsul, din nou, este „poate”.
Însă e clar că mult mai multe teste sunt necesare. Pasul următor pentru biologii japonezi este să încerce să implanteze embrioni care au petrecut timp în spațiul cosmic unor femele de pe Terra. Asta urmând să arate cât de mult poate fi afectată o sarcină în astfel de condiții. De asemenea, vor să observe dacă celulele sexuale masculine și feminine care au fost trimise la bordul SSI pot fi folosite pentru o fertilizare de succes.
Iar acest pas trebuie făcut rapid, mai ales că Stația Spațială Internațională va fi scoasă din uz în anul 2030.
Antibioticele pentru bolile copilăriei nu mai sunt eficiente în multe țări ale lumii
Un studiu realizat de specialiști de la Universitatea din Sydney, Australia, arată un fapt mai mult decât îngrijorător. Anume că antibioticele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății pentru tratatea bolilor și infecțiilor dobândite în copilărie și-au pierdut eficiența cu peste 50%, și asta în multe zone ale lumii.
Totul vine pe fondul rezistenței tot mai crescute a agenților patogeni la antibioticele cunoscute, una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă omenirea în ultimele decenii.
Din studiul publicat de cercetătorii australieni în revista The Lancet Regional Health—Southeast Asia reiese că pacienții juvenili nu mai răspund așa cum era normal la tratamentul pentru boli precum pneumonia, meningita, infecțiile sanguine sau ale tractului urinar. Iar cele mai afectate țări de pe glob sunt cele din sud-estul Asie, precumi și statele din zona Pacificului.
Anual, arată raportul amintit, circa trei milioane de cazuri de infecții sanguine sunt raportate la nivel global la nou-născuți, iar numărul deceselor la acest nivel a ajuns până la 570.000. Totul pe fondul lipsei de eficiență a vaccinurilor cunoscute.
Autorii studiului trag un semnal de alarmă și subliniază faptul că pericolul este practic la ușa tuturor țărilor lumii. Ei insistă pentru urgentarea cercetării în domeniu și pentru crearea unor vaccinuri eficiente pentru a se evita un număr uriaș de victime. De altfel, afirmă aceștia, chiar și ultimul raport al OMS cu privire la tratamentele recomandate copiilor a fost lansat în urmă cu un deceniu.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!
Sursa foto: profimediaimages.ro
3
4
