Un studiu realizat de cercetatorii islandezi arata ca grupul de gene care ii predispune pe oameni sa studieze mai multi ani a devenit putin mai rar in tara insulara intre 1910 si 1975, informeaza The Guardian. Cercetatorii spun ca, desi efectul corespunde unei mici scaderi de IQ de la un deceniu la altul, de-a lungul secolelor impactul ar putea fi profund.
Cercetatorii au folosit o baza de date de peste 100.000 de islandezi pentru a vedea cum zeci de variante de gene care afecteaza succesul educational au aparut la nivelul populatiei de-a lungul timpului. Acestia au observat un declin de-a lungul unei perioade de 65 de ani, ceea ce implica o scadere a inclinatiei naturale catre studiu indelungat.
Insa genele implicate in educatie afecteaza si fertilitatea. Persoanele la care au fost identificate "genele educatiei" au avut, in general, un numar mai mic de copii decat ceilalti. Aceasta constatare i-a determinat de oamenii de stiinta sa propuna ipoteza ca genele au devenit mai rare in randul populatiei si pentru ca, in pofida studiilor indelungate, persoanele mai educate au contribuit mai putin decat alte persoane la rezervorul genetic islandez.
O perioada mai indelungata in sistemuld e invatamant si oportunitatile in cariera nu reprezinta insa singurele motive pentru care persoanele educate tind sa isi faca o familie mai tarziu in viata si sa aiba mai putini copii, sugereaza studiul.
Multe persoane care aveau aceste gene si care au parasit, totusi, devreme sistemul educational, au avut mai putini copii decat persoanele care nu au aceste gene.
"Nu este vorba ca educatia sua oportunitatile de cariera te impiedica sa faci mai multi copii. daca este predispus genetic sa studiezi mai mult, esti predispus, de asemenea, sa faci mai putin copii", spune Kari Stefansson, cercetatorul care a condus studiul.
Efectul este insa mic. Cercetatorii estimeaza in studiul publicat in Proceedings of the National Academy of Sciences ca aceste efect corespunde unei scaderi de IQ de circa 0,04 puncte per deceniu. Daca ar fi incluse toate genele care contribuie la educatie, atunci numarul ar putea creste la 0,3 puncte per deceniu.
Stefansson crede insa ca, daca aceasta tendinta continua, in cateva secole impactul ar putea fi serios.
0
4
