O analiza mai atenta a unui fragment de mandibula descoperit acum un secol in Slovenia a relevat urme ale celei mai vechi plombe dentare gasite vreodata, o plomba extrem de simpla, din ceara de albine, scrie publicatia The New Scientist. Ceara de albine se solidifica rapid si are efect antibacterian si antiinflamator, astfel ca utilizarea acestui material in Epoca de Piatra avea sens, mai scrie publicatia.
La analizarea cu mijloace ultra-moderne a unei mandibule descoperita acum 101 ani, mandibula apartinand unui om care a trait acum sase milenii jumatate, a fost descoperit pe un canin un material deosebit, iar dupa o scanare detaliata s-a dovedit ca era un dop de ceara care astupa perfect o carie.
Mandibula ce a apartinut unui om cu varsta intre 24 si 30 de ani a stat nedescoperita in muzeul din orasul italian Trieste pana cand a fost luat pentru analize detaliate prin reconstructie 3D.
Specialistii care au studiat mandibula spun ca vorbim despre cea mai veche dovada a unei plombe dentare descoperita pana acum, plomba mult mai rudimentara, insa si mai veche, decat protezele aurite purtate de aristocratii romani.
Chiar daca nu se poate exclude posibilitatea ca ceara sa fi fost adaugata dupa decesul omului, poate chiar ca parte a unui ritual de inmormantare, analizele detaliate arata totusi ca acel dop de ceara a fost modelat exact pentru a astupa acea carie, deci foarte probabil a fost pus acolo cand omul traia.
Un profesor de la universitatea din York, care a facut parte din echipa ce a analizat fragmentele osoase, spune ca ceara este un material potrivit pentru astuparea cariilor fiindca are un punct de topire usor de atins, se intareste repede si are efect antibacterian si antiinflamator.
