Specii noi de bacterii cu proprietati depoluante, izolate de cercetatori din Miercurea Ciuc

de V.M.     HotNews.ro
Vineri, 13 noiembrie 2015, 18:46 Science - Stiintele vietii

Laborator
Foto: MorgueFile.com
Specii noi de bacterii cu proprietati depoluante au fost izolate de cercetatori din Miercurea Ciuc, care le-au testat si spun ca este o premiera mondiala, urmand sa le utilizeze pentru reducerea poluarii mediului, ca alternativa la metodele chimice, transmite Mediafax.

Mathe Istvan, conferentiar doctor la Departamentul de Bioinginerie - Facultatea de Stiinte Economice, Socio-Umane si Ingineresti de la Universitatea Sapientia - filiala din Miercurea Ciuc, a declarat presei, vineri, ca cercetarile au inceput in urma cu doi ani.

"Obiectivele principale ale cercetarilor au fost cultivarea si izolarea de noi tulpini bacteriene, selectarea, identificarea si descrierea noilor specii care ar putea prezenta proprietati metabolice, cum ar fi biodegradarea unor poluanti. Pana in prezent, doar 1% dintre bacteriile de pe glob, reprezentand 9.000 de specii, au putut fi cultivate in conditii de laborator (in vitro), restul de 99% fiind bacterii necunoscute din punct de vedere stiintific", a spus Mathe Istvan.

Conferentiarul a explicat ca s-au facut masuratori pe teren, in medii acvatice naturale - in Tinovul Mohos si la Lacul Sant Ana - si in medii poluate, cum ar fi apele care provin din procese tehnologice. Datele fizico-chimice astfel obtinute, intre care pH-ul, continutul de materii organice sau continutul de saruri ale mediilor studiate, au fost folosite la realizarea unor solutii nutritive care sa permita cultivarea bacteriilor si inmultirea lor in laborator.

El a precizat ca, in acest scop, au fost utilizate "in premiera in Romania, capcanele microbiologice", o metoda moderna de cultivare "in situ" a microorganismelor.

"Capcanele microbiologice au fost confectionate din spuma poliuretanica, taiata in forma de cuburi. Acestea au fost imbibate cu mediile de cultura speciale (in solutiile nutritive care permit cultivarea si inmultirea bacteriilor - n.r.) si asezate, apoi, in mediile acvatice (lacuri, tinoave si ape uzate - n.r.). Acolo au fost tinute cateva saptamani, timp in care microorganismele s-au inmultit in capcane, putand fi transportate in laborator, unde au fost izolate", a explicat Mathe Istvan.

Tulpinile bacteriene izolate au fost identificate pe baza ADN-ului si studiate.

Cercetatorii au facut, de asemenea, studii de biologie moleculara independente de cultivare, numite "studii metagenomice", prin care s-a evidentiat ca numarul speciilor de bacterii din habitatele studiate este mult mai mare decat al celor izolate in laborator pana in prezent.

"Am reusit sa izolam mai multe specii de bacterii noi pentru stiinta, circa 20, din care cel putin cinci reprezinta si genuri noi, necunoscute pana acum. Procentul de pana la 7% din numarul total de bacterii identificate pe baza studiilor metagenomice, pe care noi am reusit sa il izolam cu succes, este mare, in comparatie cu alte studii internationale de pana acum. Este o premiera mondiala", a afirmat microbiologul.

Multe dintre bacteriile pe care specialistii de la Universitatea din Miercurea Ciuc au reusit sa le izoleze din ape uzate, au capacitatea de a biodegrada fenolul si compusii fenolici, poluanti toxici care pot provoca mutatii genetice, chiar ereditare, si tumori canceroase.

Profesorul universitar chimist Alexandru Szep a explicat ca astfel de poluanti sunt prezenti in apele uzate provenite din industria chimica organica, din gudroanele de la distilarea uscata a carbunelui, a lemnului, din industria farmaceutica si cea a adezivilor si maselor plastice.

Potrivit acestuia, bacteriile identificate cu proprietati depoluante "se hranesc" cu fenol si compusi fenolici, pe care ii utilizeaza ca sursa de carbon necesara dezvoltarii lor, curatand, astfel, mediul de substantele toxice.

"Rezultatul stiintific cel mai important al acestor cercetari este ca s-a diversificat grupa de microorganisme capabile sa consume fenolul si compusii sai ca sursa de carbon", a declarat Alexandru Szep.

De asemenea, Mathe Istvan a mai spus ca potentialul bacteriilor izolate de a degrada fenolul si compusii acestuia a fost testat, asadar depoluarea cu microorganisme ar putea deveni "alternativa mult mai prietenoasa" cu mediul inconjurator la metodele chimice de epurare a apelor uzate aplicate in prezent, dar si a solurilor poluate cu fenoli si compusi fenolici.

"O parte dintre speciile noi izolate au fost depuse in colectii internationale de microorganism si sunt accesibile tuturor cercetatorilor interesati. Din ele se pot face preparate microbiene care, odata introduse in statiile de epurare a apelor, fac ca depoluarea sa fie mai eficienta si mai rapida. Am reusit sa izolam peste 200 de tulpini bacteriene. Multe dintre acestea sunt bacterii necunoscute, cu un potential ridicat de a fi aplicate in diferite procese biotehnologice. Este un pas important inainte in evolutia stiintifica", a declarat si Felfoldi Tamas, care a condus proiectul de cercetare, denumit "Izolarea de noi tulpini bacteriene cu potentiale aplicatii in bioremediere si in biotehnologie".

Proiectul a fost finantat de Uniunea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii, institutie aflata in subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii Stiintifice.

Valoarea totala a proiectului condus Felfoldi Tamas, cercetator la Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc si lector la Universitatea Eotvos Lorand din Budapesta, este de aproximativ 800.000 de lei.

Rezultatele studiilor au fost prezentate in cadrul unei conferinte internationale care s-a desfasurat la Universitatea Sapientia, catedra de Bioinginerie din Miercurea Ciuc. Rezultatele preliminarii au fost publicate in reviste de specialitate din tara si din strainatate si prezentate la conferinte internationale de profil.

In proiect au fost implicati si studenti ai universitatii, ale caror lucrari comunicate la diferite manifestari stiintifice studentesti din tara si din strainatate au fost premiate.

Cercetatorii de la Sapientia sustin ca mai multi specialisti din Italia, Coreea de Sud si din Ungaria si-au manifestat interesul pentru rezultatele acestui studiu.


Citeste mai multe despre   




















2431 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Bravo!!! (Vineri, 13 noiembrie 2015, 20:39)

    Maniu [utilizator]

    mai sunt si vesti bune create de "dedicated people", cum spunea marele violonist Menuhin.
  • +1 (3 voturi)    
    Fiti seriosi.... (Vineri, 13 noiembrie 2015, 22:09)

    cartofil [utilizator]

    Ce fel de cercetatori pot exista la Miercurea Ciuc ??? Ce fel de infrastructura pot avea acestia?? Fara infrastructura in sec. XXI nu faci nimic in biologie. Oricat pompeaza Ungaria in aceasta universitate de tip Spiru Haret putem fi siguri ca nu are laboratoare nici macar pentru o acreditare de tip didactic, pe care o obtin de la ARACIS pe principiul ca daca nu ne-o dati, va reclamam ca ne discriminati.
  • +1 (1 vot)    
    Un sincer Bravo ! (Vineri, 13 noiembrie 2015, 22:43)

    Andy Latimer [utilizator]

    Felicitari ! Iar de la autorul articolului tot mai multe asemenea articole ! Sa fie mai cunoscuta munca voastra !


Abonare la comentarii cu RSS
Vremea la


/
Maine:
|

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version