Când au început oamenii să poarte primele războaie pe scară largă? ● Războiul din Ucraina accelerează cursa spațială ● Pesticidele ar fi cauza valului de cazuri de leucemie infantilă din Brazilia
Când au început oamenii să poarte primele războaie pe scară largă?
Conform ideilor deja împământenite cu privire la apariția războaielor de amploare, acestea nu ar fi fost inițiate mai devreme de începutul Epocii bronzului, acum circa 4.000 de ani. Conflictele armate care le-ar fi precedat, și vorbim aici despre perioada neolitică, ar fi fost, mai degrabă, niște raiduri, unele care implicau câteva zeci de indivizi și care nu durau mai mult de câteva zile. Cel puțin, asta arătau datele arheologice.
Ideea care susținea că populațiile neolitice, pur și simplu, nu aveau capacitatea logistică de a purta războaie de amploare pe perioade îndelungate, a fost însă demontată recent de o descoperire arheologică unicat efectuată în situl neolitic de la San Juan ante Portam Latinam, un sit neolitic din nordul Spaniei.
Echipa anglo-spaniolă de arheologi care a efectuat săpăturile și care a semnat studiul aferent publicat în revista Nature a descoperit o groapă comună cu vârsta de circa 5.000 – 5.400 de ani care conținea rămășițele a nu mai puțin de 338 de indivizi, în cea mai mare parte bărbați.
Analiza resturilor osteologice a arătat că în jur de 23,1% dintre aceștia prezentau urme de răni care se vindecaseră parțial sau total, în timp ce 10,1% dintre ei prezentau semnele unor traume care nu au mai apucat să se vindece, un procent mult mai mare decât media acelor vremuri, care nu era mai mare de 2-5%. Printre rămășițele umane au mai fost descoperite și 52 de vârfuri de săgeată din silex, unele dintre ele purtând urme de impact.
O altă informație care a parvenit în urma analizei oaselor umane a arătat că 70% dintre rănile vindecate și 74,1% dintre cele nevindecate au fost provocate unor adolescenți sau masculi adulți, o rată cu mult mai mare decât în orice alt sit neolitic.
Toate aceste date au fost traduse ca urme ale unui conflict de amploare, în care numărul victimelor a fost uriaș pentru standardele vremii. Mai mult, dată fiind rata rănilor vindecate sau vindecate parțial, se poate spune că a fost vorba de un conflict care s-a dat pe o perioadă de cel puțin câteva luni.
Nu se poate spune ce anume a generat o astfel de încleștare între comunități neolitice, însă autorii studiului susțin că este posibil ca ea să se fi născut ca urmare a unor tensiuni între entități culturale diferite. În orice caz, este cea mai veche dovadă a unui război pe scară largă, și asta cu peste un mileniu față de data convențională a apariției unor astfel de conflicte.
Războiul din Ucraina accelerează cursa spațială
Norvegia a devenit cea mai nouă țară care inaugurează o bază de lansare pentru rachete spațiale, la doar nouă luni după ce Suedia a deschis oficial baza de la Esrange. Ambele baze urmează a fi folosite pentru a lansa sateliți pe orbita Terrei, au anunțat oficiali din cele două țări.
Baza a fost construită pe insula Andoya, în apropierea Cercului Artic, într-un punct care, până acum, fusese folosit doar pentru a lansa rachete suborbitale experimentale, al căror scop era unul non-militar.
Lucrările au fost finanțate de către o companie publică norvegiană, Andoya Space, iar prima rachetă care va decola de acolo va fi una germană, în două trepte, de tip Spectrum, rachetă proiectată de start-up-ul german Isar Aerospace. Nu se știe exact data lansării, însă oficiali ai companiei germane au declarat că aceasta va avea loc în maxim un an, în timp ce primul zbor experimental va avea loc cât mai curând posibil.
Inițiativa vine pe fondul conflictului dintre Rusia și Ucraina, unul care, printre altele, a oprit accesul țărilor occidentale la cosmodromurile rusești. Ca urmare, țări precum Marea Britanie, Portugalia sau Spania, pe lângă țările scandinave, și-au deschis în premieră astfel de baze de lansare pentru rachete spațiale.
Pesticidele ar fi cauza valului de cazuri de leucemie infantilă din Brazilia
Înlocuirea pășunilor pentru vite cu plantații de soia pare să fie, din datele cercetătorilor brazilieni, principala cauză a numărului tot mai mare de cazuri de leucemie raportate la copii din această țară.
În ultimii 20 de ani, fermierii care dețineau terenuri în zona amazoniană au trecut treptat de la pășunile pentru vite la culturile de soia, mult mai profitabile. Practic, se poate spune că în anumite zone, numărul terenurilor agricole pe care se cultivă soia aproape că s-a triplat.
Iar asta vine cu un cost uriaș, din câte se pare, pentru sănătatea populației. Brazilia nu doar că este unul dintre marii producători de soia ai lumii, dar este și cel mai mare consumator de pesticide la nivel global.
Rapoartele despre cazurile de îmbolnăvire la nivel infantil nu au venit din vreun raport oficial, ci în urma unei campanii de cercetare în agricultură, efectuată de specialiști de la Universitatea din Illinois. Aceștia au discutat cu localnicii, cei care le-au pomenit numărul tot mai mare de cazuri care apar în rândul copiilor.
Dat fiind faptul că multe dintre cazuri nici măcar nu au fost raportate autorităților, specialiștii americani s-au bazat strcit pe numărul deceselor înregistrate oficial. Astfel, a reieșit că pe o arie care însumează circa 1,75 de milioane de kilometri pătrați din bazinul amazonian, zonă devenită preponderent agricolă, numărul deceselor cauzate de leucemie au crescut substanțial în perioda 2004-2019. Practic, vorbim de perioada în care a început extinderea culturilor de soia.
Din datele preliminare rezultă că numărul de decese a crescut cu 0,4 la fiecare 10.000 de copii cu vârsta sub cinci ani, și cu 0,21 la fiecare 10.000 de copii cu vârsta sub 10 ani. O analiză care arată că nu se poate vorbi de o simplă coincidență.
Specialiștii susțin că de vină ar fi pesticidele folosite în agricultură, și care apoi ajung în râurile adiacente. De altfel, cele mai multe cazuri de leucemie infantilă au fost semnalate în aval de zonele agricole, acolo unde apa infestată cu pesticide este folosită de comunitățile care trăiesc în zonă.
Cercetătorii americani care au întreprins investigația, și al căror studiu a fost publicat în PNAS, susțin că pesticidele ar fi principala cauză a deceselor și cazurilor de leucemie. Cu toate acestea, fiind vorba doar de date preliminare, este nevoie de și mai multe cercetări.
Cu siguranță că este vorba de un cumul de factori, subliniază ei. Cazurile de leucemie infantilă pot fi tratate. Însă, având în vedere că acele comunități afectate se află la peste 100 de kilometri de cel mai apropiat centru oncologic, și având în vedere că vorbim despre oameni care nu știu exact cu ceea ce se confruntă, situația este cu atât mai sumbră și mai dificilă.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!
Sursa foto: profimediaimages.ro
9
7
