Sfatul unui laureat Nobel pentru cercetarea stiintifica romaneasca: Pentru performanta ai nevoie de o masa critica. Este imposibil cand e impartita in mai multe centre distincte, cand talentul e divizat

de Corina Ionel     HotNews.ro
Marţi, 10 noiembrie 2015, 18:03 Science - Tehnologie

Prof. Eric Cornell
Foto: Honeywell
Un premiu precum Nobelul, desi este acordat unei singure persoane, recunoaste activitatea unui grup mai extins, iar pentru asta este necesara o masa critica, un grup suficient de mare de oameni care lucreaza impreuna si genereaza "propriul lor curent care sa aprinda focul", sustine profesorul Eric Cornell, laureatul Nobel pentru Fizica in anul 2001. Fizicianul a oferit si un sfat universitatilor stiintifice din Romania, aratand ca este imposibil sa ai o astfel de masa critica daca ea este impartita in mai multe centre, numarul persoanelor implicate fiind mai mic, concentrarea foarte dificila iar talentul divizat.

Profesorul Eric A. Cornell, fizician la Institutul National de Standarde si Tehnologie din Statele Unite ale Americii, se intalneste marti si miercuri cu studenti si profesori ai Universitatii Politehnice din Bucuresti in cadrul Honeywell Initiative for Science and Engineering, un program ce isi propune sa incurajeze si sa indrume noua generatie de oameni de stiinta si de ingineri, atat prin facilitarea intalnirii cu personalitati recunoscute international, cat si prin dotarea de laboratoare pentru cercetare stiintifica sau acordarea de burse.

Eric Cornell a obtinut Premiul Nobel pentru Fizica in anul 2001, alaturi de Carl Wieman si Wolfgang Ketterle, pentru condensatul Bose-Einstein, o noua stare a materiei, care le permite cercetatorilor sa studieze proprietatile atomilor in stari stationare.

Aceasta descoperire, facuta in anul 1995, a revolutionat stiinta experimentala si teoretica, deschizand drumul catre noi tipuri de telecomunicatii bazate pe lumina, stocarea optica a datelor si calculul cuantic, dar si catre procesarea cuantica a informatiei si dezvoltarea masuratorilor de precizie pentru unele dintre cele mai sensibile dispozitive din lume, cum este ceasul atomic.

  • Importanta unei mase critice pentru performanta stiintifica
Intrebat care sunt, in opinia sa, principalele ingrediente ale unui mediu care sa permita actvitatea stiintifica de top, prof. Cornell a indicat ca "premiul Nobel se acorda traditional unui om de stiinta, dar recunoaste in general o activitate facuta de un grup mai larg de persoane. Ajuta sa ai un fel de masa critica, suficient de multi oameni care lucreaza impreuna si genereaza propriul lor curent (...) care sa aprinda un foc, acesta este focul (rezultatul final al cercetarii stiintifce - n.red.).

(...) Cred, daca ar fi sa mi se ceara parerea de catre o universitate din Romania, o tara mai mica, este imposibil sa ai o astfel de masa critica impartita in mai multe centre diferite, numarul persoanelor implicate este mai mic, concentrarea este foarte dificila, talentul este impartit (...) Aducerea de talente noi este o posibilitatea de a crea un nucleu, suficienta masa critica pentru a pune lucrurile in functiune."

  • Cel mai interesant domeniu al fizicii, cel care interactioneaza cu oamenii
Prof. Eric Cornell arata ca ii plac puzzle-urile, pasiune ce este stras legata de activitatea sa stiintifica. "E ca si cum m-as juca, dar e un joc real. E ca un joc video, dar de o mie de ori mai frumos", spune fizicianul.

Pasionat de munca sa, prof. Cornell i-a indemnat pe tineri sa aleaga o cariera stiintifica, explicand ca "cercetarea stiintifica dezvolta independenta, nu stii raspunsul deja, nu stii incotro mergi, vii cu creativitate si cu optimism in fata necunoscutului. Cred ca cercetarea stiintifica este o pregatire foarte buna fie pentru mai multa pregatire stiintifica, fie pentru alte domenii ale stiintei. De asemenea, cred ca este o pregatire buna pentru viata sa poti sa confrunti misterele plin de veselie."

Prof Cornell a mai indicat faptul ca stiinta si tehnologia sunt strans legate, astfel inca numerosi studenti de ai sai care incep cu cercetarea fizica, pe masura ce isi finalizeaza studiile, ajung sa lucreze in companii de high-tech.

Plecand de la aceasta idee a interconectivitatii domeniilor, distinsul fizician a aratat ca, din punctul sau de vedere, domeniul fizicii cu cel mai inalt grad de actualitate este cel care interactioneaza cu oamenii.

Intrebat care va fi, in opinia sa, urmatoarea descoperire stiintifica fundamentala, dupa confirmarea experimentala a bosonului Higgs, prof. Cornell a aratat ca, desi considera bosonul Higgs ca fiind o descoperire minunata, nu este "ceva ce va duce, probabil, in cea mai profitabila directie, spre deosebire de domeniile fizicii cu o abordare mai umana. Cred ca fizica cea mai interesanta este cea care interactioneaza cu oamenii, iar bosonul Higgs se afla la cea mai mare distanta posibila de asta."

"Oricine imi poate spune <<Dar Eric, tu lucrezi la cele mai mici temperaturi posibile>>, iar eu le voi raspunde <<aveti dreptate>>, insa ce fac eu este legat de studiul mecanicii cuantice, care este esentiala in tehnologie. Imi place fizica particulelor, imi place bosonul Higgs, insa nu este domeniul fizicii care ma pasioneaza".

Fizicianul admite ca raspunzand la aceasta intrebare intra intr-un teritoriu periculos deoarece, "ca orice alt domeniu al efoturilor umane, fizica are propria politica".

In ceea ce priveste acceleratorul de particule de la granita franco-elvetiana, Large Hadron Collider, este o investitia stiintifica semnificativa insa, din punctul lui de vedere, "poate ca este departe de cea mai interesanta zona (stiintifica) din aceasta perioada".

  • Implicatiile etice ale inovarii stiintifice
Prof. Cornell a abordat si implicatiile etice ale dezvotarii si inovarii stiintifice pentru societate, afirmand ca acesta chestiune "a fost cu noi de la inceputul utilizarii focului, si nu va disparea" insa "trebuie sa inaintam. E prea tarziu cu 100.000 de ani sa mergem inapoi".

"Este o chestiune de interes profund. Cred ca lumea este irevocabil schimbata din cauza tehnologiei si probabil acea tehnologice care a facut cel mai mult rau este focul. Saptamana acesta, in Bucuresti, focul a provocat multa tragedie si tristete. (...) Nu ne gandim la foc ca fiind tehnologie, dar este. Intr-o perioada incipienta, oamenii, nemultumiti cu ce aveau in jur, au decis ca vor sa le fie cald, ca vor sa manance carne gatita, si au rezolvat aceste probleme cu jutorul tehnologiei. Si din toata tehnologia, aceasta este cea care a adus cele mai multe beneficii, dar si cele mai periculoase, cu posibilitatea incalzirii globale, sa ne amintim ca este consecinta a focului.

Dezvoltarile tehnologice actuale, unele ingrijoratoare, sa nu uitam ca isi trag originea din tehnologiile mai vechi. Mentionez asta pentru ca implicatiile etice ale tehnologiei pentru societate nu reprezinta o intrebare noua, a fost cu noi de la inceputul utilizarii focului, si nu va disparea. Trebuie sa inaintam. E prea tarziu cu 100.000 de ani sa mergem inapoi. Nu inseamna ca trebuie sa ignoram aceasta chestiune, ba chiar inseamna ca trebuie sa fim mai atenti, intr-un sens care sa tina cont de faptul ca oamenii, societatea si tehnologia nu sunt straini, au fost impreuana inca de la inceputul timpurilor", a declarat fizicianul.

  • Stiinta la rece: Condensatul Bose-Einstein si lumea neobisnuita a fizicii la o milionime de grad peste zero absolut
(Rezumatul conferintei sustinuta de prof. Eric Cornell la Universitatea Politehnica din Bucuresti 10-11 noiembrie 2015)

Pe masura ce atomii se racesc, incep sa semene cu valurile si mai putin cu particulele. Cand un gaz format din atomi ajunge atat de rece incat "valurile" unui atom se suprapun cu valurile altui atom, rezultatul este un fel de criza de identitate a mecanicii cuantice, o "condensare" anticipata de Albert Einstein, acum 85 de ani. Eric Cornell discuta despre cum se ajunge la recorduri de temperaturi joase, explicand de ce un cercetator face acest efort pentru a atinge o astfel de stare neobisnuita a materiei.

Temperaturile extrem de scazute prezinta un factor propriu de interes, insa implicatiile sunt mult mai ample: domeniul mecanicii cuantice atinge nu numai zona fizicii ultra-reci, ci si pe cea a fizicii ultra-mici. Pentru ca nanotehnologia sa atinga potentialul sau stiintific si comercial deplin, este nevoie ca cineva sa izoleze particula cuantica acolo unde ea se naste. Temperaturile scazute pot fi aliatul nostru in acest spatiu inselator.

  • Lansarea Honeywell Initiative for Science and Engineering in Romania
Profesorului Eric A. Cornell, Laureat al Premiului Nobel pentru Fizica in 2001, se afla in Romania in cadrul programului Honeywell Initiative for Science and Engineering (HISE), destinat studentilor si profesorilor de la Universitatea Politehnica Bucuresti (UPB), si lansat marti in Romania.

Programul isi propune sa incurajeze si sa indrume tanara generatie de oameni de stiinta si de ingineri, oferindu-le posibilitatea de a interactiona cu personalitati recunoscute international, precum si cu specialisti de top din cadrul companiei specializate pe solutii de automatizare, securitate si tehnologii aerospatiale.

  • Despre profesorul Eric A. Cornell
Profesorul Cornell este fizician in cadrul Institutului National de Standarde si Tehnologie (INST) din Statele Unite ale Americii. In acelasi timp, este profesor adjunct al Departamentului de Fizica al Universitatii din Colorado si Membru al Joint Institute for Laboratory Astrophysics, institutul comun al INST si Universitatii din Colorado.

Realizarile profesorului Cornell au fost recunoscute prin numeroase premii, inclusiv Premiul Samuel Wesley Stratton din partea INST, Premiul Zeiss in Optica, Medalia de Aur din partea Departamentului de Comert, Premiul Fritz London Award pentru criogenetica, Premiul Rabi din partea Societatii Americane de Fizica, Premiul International pentru Stiinta al regelui Faisal in 1997, Medalia Lorentz in 1998, precum si Medalia Benjamin Franklin pentru Fizica in 1999. In anul 2000, Eric A. Cornell a fost numit membru al Societatii Americane de Optica si al Academiei Nationale de Stiinte. A obtinut Premiul Nobel pentru Fizica in anul 2001, alaturi de Carl Wieman si Wolfgang Ketterle.

Universitatea Politehnica Bucuresti a conferit marti titlului de Doctor Honoris Causa profesorului Eric Allin Cornell.


Citeste mai multe despre   





















4212 vizualizari

  • +8 (8 voturi)    
    mda... (Marţi, 10 noiembrie 2015, 18:27)

    Liviu [anonim]

    Acum ca o zice un laureat Nobel, e stire inteleapta!
    Cand o spunea Funeriu, il intrebau hahaind toti imbecilii de diploma de bacalaureat...
  • +5 (7 voturi)    
    Da (Marţi, 10 noiembrie 2015, 19:36)

    ipolitic [utilizator]

    Un articol interesant, bine scris, concentrat cu idei esentiale pentru actualii si viitorii cercetatori, actualii si viitorii decidenti in finantarea cercetarii romanesti.
    De materie cenusie nu ducem lipsa. Ceea ce lipseste e coerenta in actiuni.
  • -9 (9 voturi)    
    premiu nobel a intrat la apa (Marţi, 10 noiembrie 2015, 20:47)

    Andrei Calistrat [anonim]

    Premiul Nobel era 1 milion de dolari si acum 100 de ani si acum cam tot pe acolo.
    Daca tinea cont de inflatie si administratorii fondului erau corecti acum premiul era de 1 miliard de dolari.
    Dar asa, degeaba mai abereaza unii pe subiectul asta ca nu mai vrea nimeni cu adevarat cea mai ramas din premiul nobeel care a intrat la apa din cauza ca s-a dezumflat. Stie cineva de ce?
    Asta e contabilitate. Se pot presupune multe:
    Sau banii s-au furat. Nu se stie. Sau banii n-au fost administrati bine. Pot fi multe cauze.
    • +10 (10 voturi)    
      Ok (Marţi, 10 noiembrie 2015, 21:20)

      Porcurorul General [utilizator] i-a raspuns lui Andrei Calistrat

      Sa zicem. Dar va intreb: ce are contabilitatea Nobelului cu meritele laureatilor sai? Adica daca banii s-au furat nu mai e valabil efectul fotoelectric al lui Einstein sau ribozomul lui Palade?
      • +1 (1 vot)    
        Adica sa muncim pe nasturi, din pasiune (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 12:34)

        Costel Costelivu [anonim] i-a raspuns lui Porcurorul General

        Adica sa se munceasca pe nasturi, din pasiune, atunci inseamna ca cei care lucreaza in cercetare ar trebui sa fie simultan genii (adica sa aiba rezultate exceptionale) si simultan sa fie niste idioti care sa lucreze pe doi bani. Nu merge.
        Domnul Andrei Calistrat are dreptate. Una era premiul Nobel de 1 milion de dolari acum 100 de ani si alta e acum. Inflatia l-a facut praf. 1 milion de dolari castiga acum un cercetator din leafa in cativa ani cu minim de rezultate, aproape ca un functionar cu manecute de la banca. La ei acolo.
  • +1 (1 vot)    
    Nu-i rău deloc articolul, dar... (Marţi, 10 noiembrie 2015, 21:34)

    aCID [anonim]

    Talent divizat? Ce drăguț... zi mai bine înfometat și batjocorit, furat și înșelat zilnic, de 25 ani.
  • +1 (3 voturi)    
    Daca as fi stiut la ce va duce descoperirea mea... (Miercuri, 11 noiembrie 2015, 8:02)

    Costel Costelivu [anonim]

    „Daca as fi stiut la ce va duce descoperirea mea, m-as fi facut ceasornicar” – Albert Einstein.
    Oamenii astia care chiar sunt destepti pe planeta asta au priceput in sfarsit pe ca maini incap rezultatele cercetarilor pa care le fac si mai ales la ce rezultate dezastruase se ajunge. Asta e, militarii care sunt principalii beneficiari ai cercetarilor sunt educati in primul rand sa ucida.
    Mai vreti sa faceti cercetari?


Abonare la comentarii cu RSS
Vremea la


/
Maine:
|

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi