INTERVIU ​Dan Sperber: Stiinta nu ne spune ce este binele si ce este raul, dar stiinta ne poate ajuta sa ajungem mai aproape de libertate si dreptate

de Radu Umbres     HotNews.ro
Luni, 27 iunie 2011, 8:41 Science - Idei


Dan Sperber
Foto: artsci.wustl.edu
Daca stiinta ne ofera ideea de minte, dar ne distruge ideea de suflet, cum putem sa gandim despre bine si rau? Care a fost rolul stiintei in legitimarea totalitarismului nazist si stalinist? De ce marxismul  nu este cu adevarat materialist? Putem fi fiinte morale si, in acelasi timp, sa credem in materialismul radical al universului? Ce rol trebuie sa joace stiinta in societate si viata politica? De ce credem in lucruri pe care nu le intelegem si cum se creeaza un guru intelectual din obscuritatea ideilor? Aflat in Romania pentru conferinta Open Mind, Dan Sperber a discutat despre importanta stiintelor cognitive pentru felul in care intelegem lumea in care traim.

  • Dan Sperber este un om de stiinta ce nu poate fi incadrat in una dintre disciplinele academice clasice, desi ideile sale au revolutionat felul in care intelegem natura umana. Si-a inceput cariera ca antropolog prin studiul populatiei Dorze din Etiopia si continua sa se considere antropolog in sensul larg al termenului: studiul umanitatii in toate aspectele ei culturale, istorice, economice si psihologice. A provocat un adevarat cutremur teoretic in antropologie, filosofie si lingvistica prin ideile de cultura ca „epidemiologie a reprezentarilor” si prin teoria pertinentei in comunicare (dezvoltata impreuna cu Deidre Wilson).

In prezent, incearca impreuna cu fostul sau student Hugo Mercier sa schimbe modul in care intelegem rationamentul uman, iar ideile lor se propaga cu rapididate intre lumea universitara si paginile Newsweek si New York Times. In 2009, a primit primul premiu Claude Levi-Strauss, acordat de Academia Franceza de Stiinte Morale si Politice pentru cele mai importante contributii la stiintele socioumane. Dan Sperber a venit in Romania la invitatia lui Radu Bogdan si Mircea Dumitru, co-directori ai programului de stiinte cognitive Open Mind din cadrul Universitatii Bucuresti.  

RU: De ce este importanta fondarea unei scoli de stiinte cognitive in Romania?
Dan Sperber: Stiintele cognitive au fost unul dintre cele mai interesante domenii in stiintele umane si sociale in ultimii 30-40 de ani, si inca se dezvolta cu un mare impact asupra celorlalte stiinte.

RU: Cu ce a schimbat revolutia cognitiva din anii 60 modul in care ne uitam la lume?
Dan Sperber: Putem sa interpretam revolutia cognitiva in doua moduri. Psihologia experimentala era obsedata de probleme metodologice, iar behaviorismul era paradigma dominanta. Din perpectiva behaviorismului, obiectul de studiu al psihologiei nu este mintea, ci comportamentul. In aceasta viziune, mintea nu intra in modelul explicativ, iar comportamentul nu poate fi explicat prin ceea ce se intampla in interiorul individului. Psihologia behaviourista studia reactiile omului la stimuli exteriori. Era o psihologie paradoxala pentru ca nu era interesata in mintea umana.

O prima schimbare nu a fost atat de mult o revolutie, cat o intoarcere la domeniul adecvat al psihologiei, adica studiul mintii. Dar cu adevarat revolutionare au fost instrumentele noi de studiu disponibile incepand cu anii '60, care au facut posibila pentru prima data o abordare autentic naturalista a mintii umane. Prima resursa formala au fost teoriile matematice ale organismelor automate, dezvoltate, printre altii, de Turing. Acestea ne-au oferit instrumentele intelectuale pentru a intelege cum, sa spunem pe scurt, materia poate gandi. Concomitent, a existat o dezvoltare rapida a studiului creierului, neurologia, care s-a accelerat pana in prezent. Pe de o parte am putut sa intelegem in principiu cum materia poate gandi iar pe de alta parte am aflat din ce in ce mai mult despre aceasta materie – adica creierul.

 
Nu avem o viata mentala care sa fie separata de viata sociala
 
 
Dan Sperber
Daca te uiti inapoi spre anii '60, progresul a fost imens. Efectul a fost ca putem intelege din punct de vedere psihologic procesele mentale si comportamentul uman mult mai bine decat reuseam inainte. Si mai important este faptul ca am descoperit felul in care se construiesc reprezentarile mentale, ideile, credintele, valorile, iar acest lucru a devenit relevant pentru stiintele sociale. Viata sociala presupune pe de o parte interactiunea intre indivizi - evenimente publice, locuri publice, artefacte publice, masini, cladiri - dar implica si ceea ce se intampla inauntrul creierelor umane. Ceea ce se intampla in mintea oamenilor este legat de contextul social.

Nu avem o viata mentala care sa fie separata de viata sociala – practicantii stiintelor sociale sunt de acord cu aceasta afirmatie. Dar trebuie afirmata si relatia inversa: nu poti sa intelegi viata sociala daca nu intelegi ce se intampla in mintea oamenilor. O intelegere integrata a lumii sociale trebuie sa includa psihologia iar dezvoltarea psihologiei cognitive ne face capabili sa intelegem procese mentale complexe: gandirea, intentiile, valorile.

RU: Revolutia cognitiva a influentat puternic partea empirica a stiintelor sociale...
Dan Sperber: Exista o mare retinere in integrarea psihologiei cognitive in intelegerea socialului. Exista un anumit impact in economie – neuroeconomia, teoria jocurilor. Antropologia a fost precursoarea revolutiei cognitive, dar a existat, de atunci pana in prezent, o retragere de la modelele cognitive. Daca tendinta continua, ar fi o mare pierdere deoarece au existat unele progrese remarcabile, de exemplu in studiul religiei. Studiul religiei aduce niste intrebari extraordinare: cum pot oamenii sa creada un anumit lucru, cum se formeaza anumite credinte, ce rol joaca in comportament. Impactul psihologiei in explicarea religiei este remarcabil, dar partial. Nu poti sa faci o teorie pur cognitiva a religiei, pentru ca religia nu este un fenomen pur psihologic. Este si un fenomen social cu o componenta psihologica esentiala.

 
Impactul psihologiei in explicarea religiei este remarcabil, dar partial
 
 
Dan Sperber
RU: Unii se pot dovedi reticienti in explicarea pur naturalista a unui fenomen ca religia, amintindu-si de cei 50 de ani de comunism si materialism stiintific.
Dan Sperber: Marxismul a avut o influenta importanta in stiintele sociale iar unele dintre aceste contributii vor ramane. Problema mea cu marxismul nu este ca ar fi prea materialist, ci ca nu este suficient de materialist. Motivele sunt usor de inteles: in secolul 19 si la inceputul secolului 20 nu existau inca uneltele intelectuale pentru o cunoastere a materiei. Se putea spune ca, in principiu, fenomenele sociale sunt fenomene materiale, dar nu existau modele adecvate ale unei teorii a materiei. Astfel a aparut materialismul vulgar care se baza pe fenomene economice cu existenta fizica, lucruri pe care le putem vedea si atinge.

Un adevarat materialism considera ca totul este materie. Ideile au existenta fizica, starile mentale sunt parte din materie pentru ca sunt evenimente materiale la nivelul creierului. Revolutia cognitiva ne-a permis sa intelegem materialitatea interactiunii sociale si a proceselor mentale. Putem sa intelegem cum mediul actioneaza asupra mintii si mintea actioneaza asupra mediului exterior prin procese cauzale, iar procesele cauzele  au efect cauzal datorita caracterului lor material. De aceea sunt un materialist radical, un naturalist radical daca intelegem ca natura, in stiinta moderna, este pur materiala.

RU: Exista totusi o inclinatie a simtului comun pentru a respinge explicarea unei idei, de exemplu, ca fenomen natural.
Dan Sperber: Este adevarat ca prin descoperiri stiintifice reusim sa intelegem starile mentale ca fiind procese fizice. Intuitiv, nu ne percepem gandurile, dorintele, imaginatia, creativitatea ca procese materiale, nu suntem constienti de procesele ce actioneaza in creierul nostru. Exista aceasta idee si la Descartes, care face diferenta intre lucrurile materiale si lucrurile gandirii ca doua tipuri de substante. Dar respingerea explicatiilor materialiste vine astazi mai putin din partea intuitiei si mai mult din partea obiectiilor ideologice. Nu cred ca simtul comun respinge descoperirea lumii prin stiinta.

RU: Un exemplu de respingere ar fi ideea ca, daca vom descoperi ca toate procesele mentale sunt procese materiale cauzale, ideea de moralitate devine imposibila, ceva despre care a vorbit si Daniel Dennett.
Dan Sperber: Nu este o obiectie serioasa. Aceasta critica seamana cu ceea ce vine din partea religiei. Printr-o abordare naturalista, nu dispare mintea – dispare sufletul. Mintea va exista din plin, la nivelul creierului. Dar nu suntem morali pentru ca avem suflet, suntem morali pentru ca interactionam in moduri complexe. Aceste interactiuni sunt ghidate de asteptarile fiecaruia dintre noi ca va exista o reciprocitate extinsa la nivel social.

Este extraordinar sa intelegem cum evolutia a dus la o specie care interactioneaza atat de complex precum o facem noi, in asa masura incat moralitatea a devenit adaptativa si s-a dezvoltat ceva ce putem numi „simtul moral”. Aceasta este abordarea pe care o primim de la o perspectiva naturalista si are foarte mult sens, desi nu ar fi moralitatea data de o divinitate pe care poate ca ar prefera-o unii oameni.

 
Stiinta ne poate spune cum putem aduce o stare de lucruri pe care o preferam din punct de vedere moral, dar nu ne poate spune ce este moral
 
 
Dan Sperber
RU: Ce rol poate juca stiinta in societate? Ne poate ajuta stiinta sa devenim morali?
Dan Sperber: Nu cred ca stiinta ne poate spune ce este bun si ce este rau sau care sunt valorile principale pe care sa le urmarim. Pentru mine, de exemplu, dreptatea si adevarul sunt valorile morale pentru care merita sa lupti. Am un argument stiintific pentru a spune de ce este asa? Nu. Dar pot sa pun intrebari stiintifice ca sa aflu cum sa actionam pentru a atinge aceste scopuri morale. De exemplu, putem sa intrebam: ce conditii pot sa ofere oamenilor mai multa libertate si mai multa dreptate? Exista o problema de compatibilitate intre dreptate si libertate? Exista moduri de a rezolva problema? Stiinta ne poate spune cum putem aduce o stare de lucruri pe care o preferam din punct de vedere moral, dar nu ne poate spune ce este moral.

RU: Problema legaturii dintre stiinta si societate a nascut mari controverse in secolul 20. Am cunoscut doua sisteme politice totalitare care au folosit doua modele despre natura umana ce au invocat stiinta.  O idee despre relatia intre biologie si natura umana s-a incheiat la Auschwitz. O alta idee despre relatia intre individ si societate a dus la Gulag. Cum putem sa nu mai repetam aceste groaznice experimente istorice?
Dan Sperber: In ambele cazuri, folosirea stiintei – biologia de catre nazisti si marxismul de catre sisteme comuniste - nu a fost cauza pentru Auschwitz sau Gulag. Au fost rationalizari ulterioare, cautarea de motivatii pentru alegerile facute in interiorul unor lupte pentru putere. Au fost doar justificari, dar nu au fost cauzele. Nu putem spune ca Hitler a fost convins de teoria biologica a raselor, si apoi s-a gandit ce sa faca. Nici vorba de asa ceva.

Hitler ura evreii, ura slavii, era o persoana profund rasista, si a gasit in anumite teorii biologice interbelice justificarea pentru alegerile pe care le-a facut. Teoria marxista era o teorie despre dreptate si libertate, dar teoria nu era foarte buna. De aceea, nu a dus la scopul proclamat – disparitia statului. Daca a facut ceva, a creat exact opusul, un stat totalitar. De aceea, teoria a fost modificata ca sa se potriveasca evenimentelor reale. Ideea de dictatura a proletariatului nu a mai avut nici o legatura cu ceea ce spunea Marx. Nu vreau sa spun ca stiinta este nevinovata, dar trebuie sa plasam principala responsabilitate la cei care au luat puterea.

De asemenea, trebuie sa ii judecam pe acei oameni de stiinta care au acceptat sa foloseasca stiinta pentru legitimarea puterii, in loc sa faca ceea ce stiinta trebuie intotdeauna sa faca: adoptarea unui rol critic. Chiar si in cele mai fericite cazuri, politicieni vor sa simplifice realitatea, si sa li se ofere justificari pentru ceea ce fac. Oamenii de stiinta nu ar trebui sa spuna: „da, aveti dreptate”.

Aici intervine partea din mine care rezoneaza cu anarhismul. Puterea, oriunde si oricand, se prezinta ca fiind competenta: „eu stiu ce trebuie facut”. 
 
Puterea, oriunde si oricand, se prezinta ca fiind competenta: "eu stiu ce trebuie facut". Aceasta afirmatie este, intr-o anumita masura, o impostura.
 
 
Dan Sperber
Nimeni nu cunoaste toata complexitatea lumii sociale si nu putem spera ca vom intelege vreodata totul pentru a sti in mod absolut ce trebuie facut si ce consecinte vor avea alegerile noastre. In mare masura, atunci cand luam decizii politice majore, mergem in ceata.

Politicienii, atunci cand iau aceste deciziile majore, fac niste pariuri imense, dar nu pot sa spuna asta alegatorilor. Oamenii de stiinta nu ar trebui legitimeze puterea, ci sa arate in ce masura deciziile se bazeaza pe fundamente fragile si sa incerce sa reduca incertitudinea. In concluzie, stiinta nu a fost responsabila pentru atrocitatile totalitare, dar este adevarat ca uneori oameni de stiinta au „binecuvantat” raul provocat de putere.

RU: Manes Sperber a fost un martor la aceste atrocitati si a scris pe larg despre distopiile totalitare.
Dan Sperber: Am avut o relatie foarte buna cu tatal meu si imi este greu, uneori, sa imi dau seama cat de mult din ce sunt se datoreaza tatalui meu. El fusese comunist pana la procesele staliniste din anii 30 si a ramas un intelectual de stanga. Nu a mai fost un revolutionar, dar a ramas un marxist in sensul stiintelor sociale. Am vorbit despre revolutia cognitiva – el era dintr-o alta generatie, influentat de teoriile sociale psihanalitice ale lui Alfred Adler, si nu a vazut relevanta acestei schimbari.

Pot sa iti dau un bun exemplu pentru intrebarea privind relatia dintre moralitate si materialism. Tatal meu avea o perspectiva materialista asupra existentei umane si avea, in acelasi timp, o atitudine profund morala, fara sa fie moralizatoare, in viata privata si in viata publica. Cred ca asta arata cum se poate raspunde la intrebarea ta.

RU: Cred ca prelegerea ta in cadrul conferintei Open Mind a adus cateva idei pe care le-am putea folosi in felul in care gandim relatia dintre stiinta si societate. Care este schimbarea majora pe care o propui?
Dan Sperber: Cred ca trebuie sa regandim rolul rationamentelor. Principala imagine a rationamentelor in filosofie sau psihologie este ca unealta care ne permite sa mergem dincolo de perceptie, de intuitii, pentru a ajunge la decizii si judecati mai bune. Atunci, ne aflam in fata unei enigme, pentru ca deciziile pe care indivizii le iau de unii singuri atunci cand sunt ghidati de intuitii sunt la fel de bune ca atunci cand sunt ghidati de rationamente individuale. In plus, rationamentele implica un consum de timp si resurse mentale.

Mai mult sau mai putin in gluma, te poate apuca si durerea de cap. Daca nu faci decizii mai bune atunci cand iti folosesti singur rationamentul, la ce foloseste acesta? Impreuna cu Hugo Mercier, am propus ideea ca functia principala, fara sa fie unica, a rationamentului este de a ne ajuta in comunicarea cu altii pentru a lua decizii.

Cand incercam sa ii convingem pe altii ca avem dreptate, prin apelul la rationamente le oferim motive pentru a ne crede, si, in schimb, analizam rationamentele oferite de ei la randul lor. Daca autoritatea nu este prezenta in interactiunea sociala, atunci cand nu vom crede pe cineva doar pentru ca are o pozitie de putere, atunci ii vom analiza motivele si rationamentele oferite pentru a ne convinge. In acest fel, putem profita de cunostiintele altora chiar si atunci cand nu ii vom crede pe cuvant si nu au puterea de a ne convinge prin pozitia lor de autoritate.

RU: Uneori, rationamentele esueaza lamentabil. Ai scris despre „efectul guru” din lumea intelectuala.
Dan Sperber: In viata intelectuala, filosofii, oamenii de stiinta se specializeaza la un nivel ridicat de competenta. Daca citesti o lucrare dintr-un domeniu in care nu esti specializat, este foarte greu de inteles. Uneori, nu intelegi nimic. Ce faci atunci? Poti sa judeci acea lucrare? Cred ca atitudinea potrivita ar fi sa spui: „nu inteleg ce vrea sa spuna”. Daca ai motive bune pentru care nu intelegi, de exemplu faptul ca nu este din domeniul tau, ar trebui sa nu iti exprimi nici o judecata despre autor, chiar daca acesta are o reputatie foarte buna. Ceea ce se intampla in realitate, insa, este ca renuntam deseori la aceasta atitudine prudenta.

Citim sau ascultam filosofi cu o reputatie eminenta emitand idei pe care nu le intelegem. In loc sa spunem „s-ar putea sa fie o idee geniala, dar eu nu o inteleg”, deseori consideram obscuritatea argumentelor ca o dovada a profunzimii lor. In mod individual, nu am ajunge foarte departe in directia asta. Insa, daca iei un grup de oameni care au niste lideri intelectuali a caror opera nimeni nu o intelege cu adevarat, fiecare participa la reputatia maestrilor prin invocarea obscuritatii ca dovada a excelentei intelectuale. Prin „efectul guru”, am incercat sa studiez fenomenul prin care aceste idei se raspandesc intr-un grup public, iar importanta ideilor este absolut exagerata.

 
In loc sa spunem „s-ar putea sa fie o idee geniala, dar eu nu o inteleg”, deseori consideram obscuritatea argumentelor ca o dovada a profunzimii
 
 
Dan Sperber
In particular, lumea intelectuala franceza din secolul 20 a fost caracterizata de asemenea „guru”, Sartre, Derrida si altii. Nu spun ca acestia nu au avut ceva interesant de spus, dar cred reputatia lor nu s-a construit pe ceea ce au reusit sa comunice eficient, ci pe un esec al comunicarii eficiente care, paradoxal, a contribuit la ideea ca exista ceva maret in spatele obscuritatii ideilor.

RU: In acest moment, stiintele cognitive si gandirea evolutionista s-au extins din lumea academica spre marele public. Exista foarte multe carti de popularizare a acestor idei stiintifice. Exista pericole?
Dan Sperber: Bineinteles ca exista. Oricand ideile stiintifice au consecinte sociale, trebuie sa ne asumam responsabilitatea pentru emiterea lor. Sa luam un exemplu in afara stiintelor sociale. Daca spui ca ai un tratament pentru cancer, iti asumi o responsabilitate imensa, creezi sperante, sugerezi ca ar trebui sa fie investiti bani in tratamentul tau. Daca nu ai motive serioase pentru a emite aceasta idee, creezi un mare deserviciu. Intelectualul trebuie sa fie responsabil pentru ideile pe care le spune. Orice idee despre diferentele dintre grupuri va creea mari probleme intr-o societate in care indivizii sunt discriminati dupa apartenenta la un grup sau altul iar unii oameni vor incerca sa isi intareasca puterea ce survine in urma acestor discriminari. Asadar, orice poate fi interpretat ca intarind prejudecatile ce stau la origine discriminarii, va fi folosit exact in acest scop.

Un om de stiinta care studiaza fluturii are o responsabilitate sociala mult mai scazuta decat unul care studiaza diferentele intre, de exemplu, barbati si femei. Nu poti sa te ascunzi in spatele scuzei: „publicul nu a interpretat corect ce am vrut sa spun”. Cand lucrezi cu subiecte delicate, trebuie sa fii sigur ca partea stiintifica este foarte, foarte buna. Cand scrii pentru public si incerci sa pastrezi rigoarea academica, risti sa iti pierzi cititorii. Din pacate, mult din ceea ce se scrie dintr-o perspectiva naturalista vine dintr-o competenta stiintifica foarte scazuta, deseori foarte speculativa.

 
Un om de stiinta care studiaza fluturii are o responsabilitate sociala mult mai scazuta decat unul care studiaza diferentele intre, de exemplu, barbati si femei
 
 
Dan Sperber
Este regretabil, dar mult din ceea ce se scrie despre societate din perspectiva biologica este un amestec de stiinta prost facuta si intelegere superficiala din partea publicului. Este responsabilitatea noastra sa spunem clar ce stim cu adevarat si ce ramane la nivel de speculatie, si trebuie sa o facem constienti cu privire la modul in care munca noastra va fi interpretata. Cand un economist pretinde ca vom rezolva o problema – de exemplu somajul - intr-un anume mod, isi asuma o responsabilitate imensa. Asta nu inseamna ca economia este o disciplina precara. Dar trebuie sa spui in ce masura ideile tale sunt speculative, trebuie sa nu dai sfaturi pentru care nu ai competenta necesara. In toate stiintele exista aceasta problema, dar cei care studiem mintea si societatea trebuie sa fim foarte responsabili in felul in care ne comunicam ideile.

- Pentru HotNews.ro, Radu Umbres






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















5329 vizualizari

  • -2 (12 voturi)    
    Tribuna ateismului (Luni, 27 iunie 2011, 9:28)

    Dragos Mihaileanu [anonim]

    Observ ca hotnews se transforma incet-incet intr-o tribuna a ateilor de prima mana. Oare chiar nu mai avem nevoie de reperele credintei, domnilor?
    • +3 (13 voturi)    
      Exact (Luni, 27 iunie 2011, 9:47)

      Spil [anonim] i-a raspuns lui Dragos Mihaileanu

      Serios, chiar nu avem nevoie de "reperele credintei". Evul mediu a cam trecut de mult!
      • -1 (5 voturi)    
        Autocenzura si manipulare (Luni, 27 iunie 2011, 12:50)

        Dan si Manes Sperber, askenazi de succes [anonim] i-a raspuns lui Spil

        Foarte interesante afirmatiile finale ale marxistului francez de origine evreiasca, Dan Sperber (tatal sau, nascut intr-un shtetl de askenazi din Ucraina de azi, a fost militant comunist in Germania):

        'mult din ceea ce se scrie despre societate din perspectiva biologica este un amestec de stiinta prost facuta si intelegere superficiala din partea publicului.'
        Aici Sperber se inscrie pe linia talibanilor atei care considera genetica, precum Stalin, o 'stiinta fascista' !! Teama sa e ca genetica arata cu dovezi stiintifice ca specia umana are comportamente predeterminate genetic, ca exista diferente naturale intre indivizi si rase, etc.

        'Este responsabilitatea noastra sa spunem clar ce stim cu adevarat si ce ramane la nivel de speculatie, si trebuie sa o facem constienti cu privire la modul in care munca noastra va fi interpretata.'
        In clar, Sperber indeamna la filtrarea datelor in asa fel incat la final sa se obtina interpretarea dorita. Exact asa au procedat cei care au falsificat datele despre topirea ghetarilor, convinsi ca e bine sa minta pt ca oamenii sa fie alarmati de global warming.

        'Dar trebuie sa spui in ce masura ideile tale sunt speculative, trebuie sa nu dai sfaturi pentru care nu ai competenta necesara.'
        Dupa cum observati de mai sus, Sperber tocmai a dat sfaturi in ce priveste biologia, pt care nu are competenta, el fiind lingvist de meserie si antropolog. Dar se stie cum functioneaza activismul comunist ateu. Minte, minte, minte, ceva tot va ramane!

        ''In toate stiintele exista aceasta problema, dar cei care studiem mintea si societatea trebuie sa fim foarte responsabili in felul in care ne comunicam ideile.''
        Sperber marturiseste astfel ca ceea ce spune el despre stiintele cognitive, inclusiv in acest interviu, e 'orientat' ideologic, nu e pur stiintific, ci e filtrat de 'responsabilitate', o unitate de masura total subiectiva. In clar, spune ce ii convine, nu neaparat ce e adevarul stiintific.

        Dan Sperber recunoaste ca manipuleaza informatia!
    • +2 (12 voturi)    
      trolii mistici (Luni, 27 iunie 2011, 10:01)

      lucid [anonim] i-a raspuns lui Dragos Mihaileanu

      In primul si in primul rand, initiativa hotnews de a publica interviuri cu ganditori de calibru (si nu cu clovni ridicoli precum Dan Puric) e laudabila. Felicitari Hotnews !

      Daca tu doar atat esti in stare sa vezi aici (ca individul e ateu), inseamna ca intelectul tau nu s-a dezvoltat prea mult fata de ce aveai in clasa a 2-a.

      Si stai linistit, discursurile ganditorilor "atei" sunt mai mereu contrabalansate de replicile superficiale, puerile si lipsite de profunzime ale trolilor care prefera inchinaciunea la moaste in locul ratiunii. Stai numai putin ca imediat o sa apara si astia.
    • -3 (7 voturi)    
      Obiectie justa (Luni, 27 iunie 2011, 10:09)

      Andrei Leonte [anonim] i-a raspuns lui Dragos Mihaileanu

      Cinstit si bine observat. Propun un nou antet pentru orice articol stiintific sau filosofic din viitor: "Toata slava este a lui Allah"
      • +1 (3 voturi)    
        Ce ai scris aici chiar nu are sens. (Luni, 27 iunie 2011, 11:12)

        deno [anonim] i-a raspuns lui Andrei Leonte

        Daca ziceai sa puna un antet cu ceva slogan ateist mai intelegeam, dar tu ai venit aici cu unul islamist. Religia islamica e mai pornita impotriva stiintei decat cea crestina, sau mai putin, greu de spus.

        Intelegi acum ce de ai nevoie de mai multa stiinta? Nu esti in stare nici macar sa-ti exprimi o idee.
        • +1 (3 voturi)    
          retragere (Luni, 27 iunie 2011, 13:03)

          Andrei Leonte [anonim] i-a raspuns lui deno

          Nu ii poti multumi pe toti. Unii au simtul ironiei, altii nu, asta e viata. Greseala mea.
    • -1 (1 vot)    
      Reperele credintei? (Luni, 27 iunie 2011, 14:49)

      Mihai Cretulescu [anonim] i-a raspuns lui Dragos Mihaileanu

      Draga domnule, le avem, unul este in dezvoltare chiar langa un alt reper al credintei - Casa Poporului. Avem la repere ale credintei ca daca le numarati o sa ramaneti uimit de cate sunt. SI daca va intrebati care e proprotia intre aceste repere si spitalele si azilurile si casele pentru copii o sa va placa si mai tare ce face religia, atentie, nu incurcati credinta cu religia, pentru ca il jigniti pe Eliade. Sunt la repere care costa bani grei. SI totusi, din frica si prostie, inca le mai vrem, reperele, inca le mai cautam. De la 10 porunci minime la o realitate a religiei care nu are nicio noima e mare diferenta. Reperele credintei, domnule, nu au nicio legatura cu credinta oarba in biserica, ne-cunoasterea, sententiozitatea si judecata iresponsabila.
  • +3 (7 voturi)    
    dreptate? (Luni, 27 iunie 2011, 9:31)

    sorin [anonim]

    libertate da, dar cum poate fi dreptate daca nu se stie care e binele si raul?
  • -5 (7 voturi)    
    si eu care credeam... (Luni, 27 iunie 2011, 10:08)

    zoe [anonim]

    ca Iertarea si Mila sunt Adevarul, si doar ele ne aduc libertatea...
    Stiinta doar le identifica azi, ca stari energetice de inalta vibratie (vezi "inteligenta Materiei" de Dr Dumitru Constantin.
    mai stiam, de ex, ca :
    "Noi , cei simpli şi mulţi , care nu avem decât mândria moştenirii părinţilor noştri de care suntem legaţi doar prin bogăţia păstrării tezaurului neamului daco-român la temelia satului străbun , înţelegem poate mai greu de ce moştenitorii –reali sau doar acceptaţi – ai ilustrei familii de Hohenzollern nu au curiozitatea sau tăria morală să-şi accepte cu demnitate trecutul adevărat , să înţeleagă că neamul românesc , respectând spriritul creştin ortodox,a ştiut să ierte şi să tacă. Dar nu să şi uite …Se zice , pe bună dreptate, că atunci când semeni vânt culegi furtună ! Oare acest adevăr să se schimbe atât de mult încât atunci când semeni lipsă de moralitate să culegi Castele ?" ( Prof. dr. in istorie, Gheorghe Constantin Nistoroiu )

    Cine sunt astazi acesti "guru" care ne indeamna sa renuntam la bunul simt al romanului crestin, si de ce ar trebui sa risipim timpul ascultandu-le retorica alunecoasa ??
    Pare o perfida operatiune de spalare a creierelor si atat...cu pretentie de emancipare colectiva...in ce scop, anexa a carei agentii de propaganda (open minded - fireste) masonica ?
    • +1 (5 voturi)    
      nu ma gandeam (Luni, 27 iunie 2011, 10:13)

      zigzag [anonim] i-a raspuns lui zoe

      ca o sa-si bage si dacii coada pe aici.
    • -1 (3 voturi)    
      oamenii "dă presă” sunt noii guru (Luni, 27 iunie 2011, 11:09)

      anoid [anonim] i-a raspuns lui zoe

      Din cate am inteles din articol, Dan Sperber spune de fapt că ar trebui să judecăm afirmațiile unor personalități publice și nu să le credem pe cuvânt pe motiv că ”e deștepți”. Să avem decența să admitem că nu le putem ști/înțelege pe toate câte sunt. Într-un cuvânt să evităm atitudini pe care le au unii ”comentatori” tv, așa numiții analiști care-și dau cu părerea despre orice. Avem un cutremur găsim un absolvent competent de jurnalist să ne explice cum stă treaba. Criza economică, nu poate fi depășită decât explicată de un absolvent de filologie iar dimensiunile bustului Simonei sensual sunt ghicite cu ajutorul unui inginer specializat în tehnologii aerospațiale. etc. etc. Tot universul nostru TV se limitează/concentreză în jurul a câtorva ”personalități” cu clarviziune capabile să explice tot. În timpul perioade comuniste rolul de ”explicaci absoluți” îl jucau secretarii de partid.
      Zoe nu cred ca atitudinea ta e foarte creștină și nu cred că face cinste creștinismului. În definitiv argumentele tale sunt la fel de ”dure” ca ale lui ”spil” sau ”lucid” iar asta nu te face mai capabilă sau mai convingătoare și te pune pe același palier cu ei, adică a unor extremiști.
  • -1 (1 vot)    
    Felicitari (Luni, 27 iunie 2011, 11:28)

    Teodor G [anonim]

    Felicitari Hotnews pentru ideea de a lua acest interviu.

    As fi dorit sa ni se spuna in articol si in ce limba a fost luat interviul si, eventual, cine a facut traducerea, intrucat unii cititori ar putea fi inclinati sa creada ca cineva care poarta numele "Dan Sperber" vorbeste limba romana, desi el este de nationalitate franceza.

    Cu privire la continutul inteviului, marturisesc ca nu sunt foarte impresionat. Dl Sperber exprima pozitia standard a unui om de stiinta cu privire la raportul dintre stiinta si societate. Este foarte optimist cu privire la viitorul stiintei, indeosebi al stiintelor cognitive, asa cum trebuie sa fi un om de stiinta.

    Pozitia Dsale despre rolul rationamentelor, asa cum o inteleg din acest interviu, mi se pare de bun simt.

    Singura parte cu adevarat remarcabila si curajoasa din acest interviu este cea referitoare la discursul unor intelectuali francezi, destinat mai degraba sa impresioneze decat sa convinga - parte care se potriveste perfect, in opinia mea, cu ceea ce se intampla si cu asa-numitele "elite intelectuale" romanesti.

    Mi-as dori sa apara mai des inteviuri de acest fel pe hotnews.ro, si nu doar cu oameni de stiinta straini. Cred ca exista destui cercetatori si in Romania, mai putin impresionanti decat intelectualii-filosofi-jurnalisti-etc., dar, poate, mai modesti si mai putin vani.
  • -1 (3 voturi)    
    Sa nu impunem altora ce sa creada! (Luni, 27 iunie 2011, 11:31)

    V.R. [utilizator]

    Nu tot ce apartine de crestinism e rau. Tot ce stim e ca singura civilizatie capabila sa dea Revolutia Industriala si Iluminismul, cea occidentala, este o civilizatie eminamente crestina - insa catolica sau protestanta.

    Majoritatea oamenilor, insa, sunt conditionati genetic sa creada in ceva, poate chiar supranatural. Nu ar fi bine sa creada in continuare in crestinismul care a stat la baza unei civilizatii si ne-a creat lumea actuala cu toate minunatiile ei, decat in alte ideologii si dogme ateiste netestate (sau testate "cu brio", precum comunismul)? Tendinta omului de a crede este un rezultat al evolutiei prin selectie naturala, iar multi atei militanti nu realizeaza ca, convertind oamenii de la crestinism, nu va rezulta o lume a oamenilor rationali, ci pur si simplu o religie veche si testata va fi inlocuita cu una noua, nonteista.

    Insa poti deduce ce e bine si rau pe cale rationala (ca Socrate, Platon, Aristotel - dar pentru ortodocsii nostri astia sunt doar niste pagani).

    Putem sa luam ce e bun din crestinism, sa pastram ritualuri si traditii care contribuie la coeziunea sociala intre cei ce participa la ele, dar sa nu incercam sa impunem prostii cu serpi vorbitori, varsta de 5000 de ani a Pamantului si Universului, potoape planetare cu arce capabile sa contina cate 2 exemplare din fiecare din cele cateva milioane de specii individuale de insecte, dumnezei atotbuni dar care nu face nimic pentru a aboli moartea, etc.

    Crestinilor, va rog din suflet sa nu loviti in stiinta care a facut posibil ca bunicii nostri sa nu moara inainte ca noi sa ne nastem, la 40-50 de ani, ca sotiile noastre ce dau nastere si nou-nascutii sa supravietuiasca in mai mult de trei sferturi din cazuri, care ne-a oferit calculatoare si forumuri pe care sa debitam una-alta! Pastrati-va credinta, dar nu va folositi de puterea Statului pentru a o impune in domeniile in care nu are ce cauta!
    • +2 (4 voturi)    
      si japonezii? (Luni, 27 iunie 2011, 12:50)

      zigzag [anonim] i-a raspuns lui V.R.

      japonezii nu-s crestini si nu au fost niciodata. revolutia lor, dezvoltarea societatii lor cum ti-o explici? in zilele noastre majoritatea sunt atei, 64% nu cred in dumnezeu si 55% nu cred in buddha. anual se raporteaza ca sub 15% au afiliere religioasa. si totusi i-am vazut cu totii ce simt al onoarei si ce moralitate impresionanta au.
      in lista celor mai dezvoltate 5 tari din lume exista o tara catolica, una protestanta, una buddhista si 2 fara religie. eu n-as sustine meritul niciunei religii ci meritul oamenilor.
      tie nu ti s-ar parea incorect sa spun ca ti-ai crescut bine copilul datorita ortodoxiei si ca, daca nu ar fi existat religia, copilul tau ar fi fost un derbedeu?
      • +1 (5 voturi)    
        Mi-o explic foarte simplu (Luni, 27 iunie 2011, 15:01)

        V.R. [utilizator] i-a raspuns lui zigzag

        Au copiat tot ce-i bun de la europeni. Sunt mult mai buni decat noi la adapta lucrurile practice, au o inteligenta medie peste a europenilor, insa in domeniul creativitatii (fara de care stiinta nu poate progresa) sunt cam slabi. De-asemenea sunt foarte conformisti. Un Galileo japonez poate ar fi tinut ideile sale sub tacere. Cu ajutorul infuziei de civilizatie europeana, prima data sub Meiji si a doua oara in urma ocupatiei americane, astazi sunt si ei foarte buni cercetatori, insa nu-mi vine in minte niciun japonez sau chinez care sa fi revolutionat stiinta.

        Sau poate poti sa-mi numesti tu marile descoperiri stiintifice realizate sub shogunatul Tokugawa! Ia sa vedem, cine ar fi echivalentii unui Newton, unui Descartes, unui Galileo, unui Leonardo? Sau, mai aproape de zilele noastre, un Darwin japonez, sau un Einstein japonez sau un Feynman japonez?
        • +1 (3 voturi)    
          interesant (Luni, 27 iunie 2011, 18:40)

          zigzag [anonim] i-a raspuns lui V.R.

          dar pe de alta parte nu putem nega ca o mare parte a oamenilor de stiinta au fost atei.
          • +1 (3 voturi)    
            Care? (Luni, 27 iunie 2011, 21:13)

            Andrei [anonim] i-a raspuns lui zigzag

            Roger Bacon, primul om de stiinta, calugar franciscan?
            Galileo Galilei?
            Blaise Pascal?
            Isaac Newton?
            Gregor Mendel, calugar?
            Georges Lemaitre, cel cu Big Bangul, calugar?
            • -1 (1 vot)    
              o picatura intr-un ocean (Marţi, 28 iunie 2011, 0:29)

              mvr [utilizator] i-a raspuns lui Andrei

              Da, aia au fost credinciosi.
              Exceptia ce-i drept, dovada ca si printre credinciosi mai gasesti si oameni inteligenti, chiar daca extrem de putini.

              Sa-ti dau un indiciu: pe vremea unora din lista ta, majoritatea credinciosilor erau ocupati cu inchizitia, vanatoarea de vrajitoare, arderea cartilor de stiinta si demonizarea oamenilor de stiinta si a marilor ganditori ai vremii (chiar si a celor credinciosi).

              Si cateva completari:

              - Bacon nu a fost primul om de stiinta. Arhimede & co cred ca s-ar rasuci in mormant daca te-ar auzi :)

              - peste 95% din oamenii de stiinta de top sunt atei sau agnostici; asta dovedeste ca o contributie mica la progres au chiar si credinciosii

              - Einstein, Paul Dirac, Richard Feynman, J D Watson (descoperitorul ADN-ului), Alan Turing, Steven Weinberg sau M Curie sunt doar cateva nume dintr-o lista enorma a oamenilor de stiinta de renume, aflati cel putin pe acelai nivel cu cei amintiti de tine, dar care n-au fost religiosi (ci atei, agnostici, etc)
              • 0 (0 voturi)    
                Raspuns (Marţi, 28 iunie 2011, 5:37)

                Andrei [anonim] i-a raspuns lui mvr

                Hai sa nu amestecam merele cu perele. Astazi oricine are un doctorat se poate considera om de stiinta. Din exemplele date de tine toti sunt contemporani sau aproape contemporani; in orice caz, din secolul XX. Din moment ce filosofia dominanta astazi e materialismul stiintific, normal ca majoritatea or fi atei. Dar greii, cei care au pus bazele, de bine, de rau, au fost religiosi.
                Bacon a fost primul om de stiinta in sensul stiintei moderne; Arhimede & co. au fost mai degraba filozofi.
                Si te asigur ca pe vremea celor pomeniti de mine majoritatea credinciosilor erau oameni cumsecade, care isi vedeau de treaba lor.
                • 0 (0 voturi)    
                  Gresesti (Marţi, 28 iunie 2011, 14:50)

                  Razvan [anonim] i-a raspuns lui Andrei

                  Greii care au pus bazele cu siguranta nu au fost religiosii. Metoda stiintifica a fost adusa la nivelul la care e astazi de cam 150 de ani. Si chiar si daca ar fi cum zici tu tot nu ai avea dreptate. Descoperirile lor stiintifice au fost facute in ciuda religiei lor, nu datorita ei. Cand faci experimente in laborator sau observatii , Dumnezeu e ultimul parametru de care ai avea nevoie. Stiinta prin excelenta este materialista si sa zici ca Dzeu are vreo treaba cu asta denota de-a dreptul prostie. Supranaturalul nu are ce cauta in stiinte intrucat ar produce doar dezastru. Stiinta in sine este cat se poate de atee, pentru ca orice act stiintific pleaca de la prezumtia ca dzeu nu exista si nicio forta supranaturala nu poate influenta experimentul, totul putand fi explicat prin teorii naturaliste.
                  • 0 (0 voturi)    
                    Nu gresesc cu nimic (Marţi, 28 iunie 2011, 15:46)

                    Andrei [anonim] i-a raspuns lui Razvan

                    Daca vrei sa numeri contabiliceste oamenii de stiinta oricand se pot gasi criterii asa incat rezultatul sa iasa intr-un fel sau in altul
                    • 0 (0 voturi)    
                      Ce incuiat poti fi (Marţi, 28 iunie 2011, 16:02)

                      Razvan [anonim] i-a raspuns lui Andrei

                      Este vorba de doar un criteriu, si anume aplicarea metodei stiintifice. Atat. Restul e gargara. Daca oamenii aia fie ei credinciosi nu pot respecte rigorile metodei stiintifice atunci nu au nimic de spus in stiinta. Faptul ca sunt religiosi nu are vreo treaba cu capacitatea individului de a isi dovedi teoriile. Totul tine demonstratie care este cat se poate de materialista si naturala, neavand treaba cu supranaturalul.
                      • 0 (0 voturi)    
                        Nu permit (Miercuri, 29 iunie 2011, 0:55)

                        Andrei [anonim] i-a raspuns lui Razvan

                        Domnule, lansezi insulte pe care eu nu mi le-as permite fata de dumneata. Am contrazis o idee aparuta aici pe forum cu anumite exemple. N-am spus nici ca metoda stiintifica nu trebuie aplicata, nici ca supranaturalul ar avea de a face cu explicarea naturalului, nici alte bazaconii insirate de dumneata fara legatura cu subiectul.
                        • 0 (0 voturi)    
                          Stai linistit (Miercuri, 29 iunie 2011, 9:00)

                          Razvan [anonim] i-a raspuns lui Andrei

                          Tu ai zis ca greii care au pus bazele stiintei au fost religiosii, si eu am incercat sa scot in evidenta ca religiozitatea lor nu e un factor important in atitudinea lor stiintifica. Pe atunci , toata lumea era religioasa, pentru ca a iti declara necredinta nu era un lucru asa bine vazut. Plus ca multi traiau in bezna in privinta a multor adevaruri general acceptate acum. Vezi evolutia speciilor,antropologie, astronomie. Cand cineva iti da in cap cu parul ca nu crezi in prietenul lor imaginar sau ca ai o idee care contrazice cartea de basme a crestinilor parca nu iti vine sa strigi sus si tare ce convingeri ai tu. Vezi Giordano Bruno , vezi Galileo Galilei.
                          • 0 (0 voturi)    
                            Tipic (Miercuri, 29 iunie 2011, 14:40)

                            Andrei [anonim] i-a raspuns lui Razvan

                            Aceasta e o atitudine tipica anacronista, de condescendenta fata de oamenii din alte timpuri. Intr-un fel e ca si cum ai rade de o gaina ca nu stie tabla inmultirii. Pe de alta parte, eu cred ca acei oameni nu erau cu nimic mai prejos ca inteligenta decat cei de azi. Le lipsea doar informatia pe care o avem noi azi, iar acumularea de informatii cere timp.
                            • 0 (0 voturi)    
                              Pai asta ziceam (Miercuri, 29 iunie 2011, 15:07)

                              Razvan [anonim] i-a raspuns lui Andrei

                              Pe bune , tu ori esti prost ori te prefaci. Ca si inteligenta normal ca erau la fel, doar ca nu stateau pe umerii gigantilor ca oamenii de stiinta din ziua de azi. Stiinta este reprezentata de un corp enorm de informatii acumulate pe parcursul mai multor secole. Ce am punctat este ca descoperirile lor nu au avut nicio legatura cu apartenenta religioasa, ci chiar au fost facute in ciuda acesteia. Incearca sa citesti si tu si sa intelegi ce zic ca daca nu faci un efort mi se pare ca vorbesc cu un perete.
                              • 0 (0 voturi)    
                                Iar insulte (Miercuri, 29 iunie 2011, 21:12)

                                Andrei [anonim] i-a raspuns lui Razvan

                                Citeste tu mai bine ce ai scris si vezi daca contrazice cu ceva afirmatia mea initiala: au existat destui oameni de stiinta importanti care n-au fost atei. Pentru asta primesc epitete de incuiat si prost.
                                Nu am spus nicaieri ca trebuie sa fii religios pentru a fi om de stiinta. Dar nici sa fii ateu nu este o preconditie. Cei care vad un conflict inerent intre stiinta si religie sunt cam ingusti.
          • 0 (0 voturi)    
            (a)teo (Marţi, 28 iunie 2011, 16:42)

            sargo [anonim] i-a raspuns lui zigzag

            cei mai multi s-au facut oameni de stiinta tocmai sa gaseasca raspunsul la marile intrebari, deci cumva tot in cautarea lui Dumnezeu au pornit si ei la drum
    • -1 (1 vot)    
      Cum adica? (Luni, 27 iunie 2011, 22:40)

      Andrei [anonim] i-a raspuns lui V.R.

      Inteleg ca serpii vorbitori si potopul trebuie luate in sensul lor spiritual, asa cum au facut-o parintii bisericii. Dar din exemplul cu "dumnezeii atotbuni care nu fac nimic pentru a aboli moartea" ce sa inteleg? Nu asta e esenta crestinismului, "cu moartea pe moarte calcand?" Sa inteleg ca Dumnezeu nu e bun pentru ca lasa trupul sa moara? Sau ca nu exista? Atunci ce ramane din crestinism?
  • 0 (0 voturi)    
    nonsens (Vineri, 16 martie 2012, 16:30)

    castleless [anonim]

    a. citatul din titlu contine un nonsens. dreptatea este subordonata binelui si a raului.
    drept care stiinta nu ne poate aduce mai aproape de dreptate daca nu este capabila sa ne aduca mai aproape de bine si rau.
    afirmatia ca ne aduce mai aproape de dreptate fara sa cunoasca binele si raul este la nivel literar frumoasa, dar la nivel real o aberatie.

    b. libertatea fara notiunile de bine si rau este cvasiaxiomatic un mare rau.


Abonare la comentarii cu RSS
Vremea la


/
Maine:
|

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by