Creierele copiilor care petrec mult timp jucându-se pe dispozitive mobile şi navigând pe internet par să prezinte anumite modificări, potrivit rezultatelor preliminare ale unui studiu ambiţios realizat de cercetători de la National Institutes of Health (NIH) din Statele Unite, citaţi de postul de televiziune CBS, preluat de Agerpres.

Programul de inteligență artificială Alpha Zero de la compania DeepMind a reușit să-și uimească creatorii nu doar prin faptul că a ”zdrobit” cel mai performant program de șah, ci mai ales prin modul de joc creativ, dinamic și cu totul diferit de tiparul jocului de șah. AlphaZero a pornit cu cunoștințe minime de șah, după patru ore juca precum un super-profesionist, iar după un an de analiză a evoluției sale s-a ajuns la concluzia că programul a dezvoltat un stil de joc nemaivăzut până acum.

Oamenii de știință din domeniul neuroștiințelor au investigat de multă vreme funcționalitatea creierului în detaliu și au obținut rezultate remarcabile până în prezent. Cu toate acestea, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a ajunge în punctul în care reușim să citim cu acuratețe gândurile și intențiile unei persoane. În materialul video de mai jos, produs sub umbrela Ted Ed, Nita Farahany oferă câteva indicații prin care putem vedea în viitor și anticipa impactul pe care tehnologia de decodare a activității creierului o va avea asupra fiecărui aspect al vieții noastre.

Evenimentele declanșatoare de stres ce au loc în partea a doua a zilei transmit un impuls mai slab asupra hormonilor specifici stresului, prin comparație cu evenimentele ce se petrec în prima parte a zilei; această constatare indică faptul că subiectii umani suferă de o vulnerabilitate crescută la evenimentele stresante ce au loc pe parcursul serii, prin comparație cu restul momentelor din zi, informează global.hokudai.ac.jp.

Un tablou creat cu ajutorul unui soft de inteligență artificală s-a vândut la Christie's cu 432.000 de dolari, deși estimările indicau maxim 10.000 de dolari. Pictura se numește ”Portretul lui Edmond de Belamy” și seamănă cu unele portrete ale artiștilor nord-europeni din secolele XVIII și XIX.

Un tablou creat de un soft de inteligență artificală poate fi considerat operă de artă? Dezbaterea este alimentată de casa de licitații Christie's care propune în premieră un tablou creat de un algoritm. Pictura se numește Portretul lui Edmond de Belamy și seamănă cu unele portrete ale artiștilor nord-europeni din secolele XVIII și XIX. Se estimează că prețul de achiziție va fi între 7.000 și 10.000 de dolari.

Tehnologile electrozilor și ale implanturilor ne vor permite ca pe viitor să ne conectăm creierul cu cel al altor persoane și să comunicăm prin intermediul gândurilor, este de părere Kevin Warwick, unul dintre cei mai controversați oameni de știință. Într-un interviu acorat HotNews.ro la evenimentul IMWorld, el a vorbit despre viitorul în care creierul uman poate fi îmbunătățit și despre cum ar putea acesta să fie conectat la inteligența artificială șimla computere. Profesorul Kevin Warwick are 64 de ani, este supranumit Captain Cyborg și este celebru pentru mai multe experimente în care și-a implantat cip-uri la nivelul sistemului nervos, pentru a testa diverse moduri de comunicare.

Ce anume ne poate împiedica să obținem odihna de care avem nevoie pe durata nopții? Cel mai adesea este vorba despre stresul acumulat pe perioade lungi de timp, grijile, gândurile și planurile de viitor, dar în egală măsură este posibil ca lipsa somnului de calitate să fie generată chiar de frica de insomnie. În materialul video de mai jos editorii Ted Ed expun simptomele ce descriu această circularitate defectuoasă ce ne afectează sănătatea întregului organism.

O nouă cercetare, realizată de oamenii de știință de la Național Science Foundation, Național Institutes of Health, și Institutul NYU din Abu Dhabi, arată care sunt procesele neuronale ce apar pe parcursul utilizării în paralel a două limbi străine în rândul vorbitorilor bilingvi. Constatările studiului de față oferă noi perspective de studiu a naturii bilingvismului, informează nyuad.nyu.edu.

Oamenii de știință de la Universitatea din New York, în colaborare cu cercetătorii de la Universitatea Stanford, au descoperit recent sinergia neurologică responsabilă pentru adaptarea vizuală, un fenomen pe parcursul căruia apare iluzia optică MAE ("motion aftereffect illusion"). Este vorba despre modul în care expunerea prelungită la un stimul senzorial poate influența felul în care alți stimuli vizuali sunt percepuți de către subiecții umani, scrie futurity.org.

Fost director al Instituției Regale a Marii Britanii, baroneasa Susan Greenfield susține că rețelele sociale și jocurile video au lipsit copiii de capacitatea de a comunica și de a gândi în mod autonom. Dorothy Bishop, profesor de neuropsihologie la Oxford, a publicat o scrisoare deschisă în care mărturisește că, deși a admirat-o în trecut pe Greenfield, studiile publicate în ultimii ani și declarațiile publice ale acesteia s-au îndepărtat tot mai mult de etica academică și de norma științifică, scrie The Guardian.

Oamenii de știință japonezi au spus luni că luna viitoare vor începe studiile clinice asupra unui nou tratament pentru Parkinson, prin transplantul de celule stem reprogramate în creier, relatează Reuters.

Un vaccin ar putea ajuta la prelungirea vieții persoanelor care se confruntă cu glioblastom, cel mai agresiv tip de cancer, sugerează rezultatele preliminare ale unui studiu, relatează BBC.

O înregistrare a unor cuvinte scurte generate pe calculator a devenit virală și a stârnit dispute online, precum în cazul celebrei rochii pe care oamenii o vedeau în culori total diferite. Care este, totuși, varianta corectă: Laurel sau Yanny?

O scurtă înregistrare a unor cuvinte scurte generate pe calculator a devenit virală și a stârnit dispute online, în genul celebrei rochii de acum trei ani la care oamenii vedeau culori total diferite. Acum este vorba de percepție auditivă și unii spun că aud clar cuvântul Yanny, în timp ce alții spun că aud foarte clar Laurel. Oamenii de specialitate spun că totul depinde de frecvență, de vârstă și chiar de locul de unde suntem.

Cercetătorii de la Universitatea Yale au restabilit circulația creierilor unor porci decapitați și au ținut în viață organele pentru mai multe ore, în încercarea de a găsi o modalitate de a studia în detaliu creierul uman în laborator, relatează BBC. Tehnica ar putea fi folosită pentru transplantul creierului uman în alt corp.

Într-un pas care ar putea duce la schimba definiției morții, cercetătorii au restabilit circulația în creierii unor porci decapitați menținându-i ”în viață” timp de 36 de ore, scrie MIT Technology Review. Această reușită le permite oamenilor de știință  să abordeze noi modalități de a cerceta în laborator creierul intact, cu ținta probabilă de a se reuși același lucru și în cazul creierului uman.

​Înjurăturile stânjenesc persoanele educate și politicoase, dar studiile arată că oamenii care vorbesc urât sunt mai inteligenți decât ai crede. Și sunt și foarte creativi, scriePlaytech.ro.

În funcție de limba pe care o vorbești, ochiul tău percepe atât culorile cât și lumea în mod diferit față de altcineva. Ochiul uman poate percepe fizic milioane de culori. Dar nu recunoaștem toate aceste culori în același mod, potrivit BBC.

În urma numeroaselor studii care demonstrează că exercițiile fizice ajută la menținerea memoriei într-o stare bună, un grup de neurologi și-a propus să exploreze dacă și contrariul este adevărat: un stil de viață sedentar afectează memoria? Un studiu preliminar arată că da, potrivit iflscience.com.